Linkuri accesibilitate

Rusia pune frânele pe Twitter după refuzul platformei de a elimina conținut interzis


Logo-ul Twitter
Logo-ul Twitter

Roskomnadzor, autoritatea rusă de reglementare în comunicații, a impus miercuri restricții pe Twitter în toată Rusia, încetinind viteza de încărcare a platformei după așa-zisul „eșec” al acesteia de a elimina conținut interzis de legea rusă.

Rezultatul a fost că a reușit să închidă din greșeală și site-ul Kremlinului și pe ale altor instituții guvernamentale.

Roskomnadzor a anunțat miercuri, într-o declarație publicată pe site-ul său, că măsura este menită „să protejeze cetățenii ruși de influența conținutului ilegal” și a amenințat că va bloca complet rețeaua socială a SUA.

Acțiunea Moscovei are loc pe fondul eforturilor de întărire a controlului asupra rețelelor de socializare și a unei reduceri a influenței platformelor de socializare care au fost folosite pentru a organiza proteste în sprijinul liderului opoziției ruse, Alexei Navalnîi.

Condamnat la închisoare cu executare, pentru că a încălcat termenii unei pedepse cu suspendare cât a fost în Germania, unde a fost transferat în comă după ce a fost otrăvit în Rusia cu Noviciok, Navalnîi l-a acuzat pe președintele rus Vladimir Putin că se află în spatele otrăvirii sale.

Arestarea și apoi condamnarea sa au declanșat cel mai mare val de proteste antiguvernamentale din ultimul deceniu, cu marșuri în aproape 150 de orașe din Rusia. Putin s-a plâns în mod repetat în de platformele americane, iar anterior catalogase chiar internetul ca o „creație a CIA”.

Potrivit Roskomnadzor, începând cu 10 martie, Twitter avea pe site-ul său 3.168 de postări cu conținut interzis, inclusiv peste 2.500 de postări care încurajează sinuciderea în rândul minorilor, precum și conținut despre droguri ilegale și pornografie.

„Sută la sută din gadgeturile mobile și 50 la sută din dispozitivele non-mobile vor fi afectate de încetinirea serviciului”, a anunțat serviciul de reglementare în comunicații, care a amenințat Twitter chiar cu închiderea dacă va continua să ignore cererile de eliminare a conținutului ilegal.

Adjunctul șefului Roskomnadzor, Vadim Subbotin, a confirmat pentru agenția de știri Interfax că serviciul chiar are „capacitatea tehnică” de a încetini Twitter în Rusia și că a început deja să o facă.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că guvernul „nu are nicio dorință de a bloca nimic", dar a adăugat că este „destul de rezonabil" ca autoritățile să aplice legea.

În timp ce utilizatorii au avut un Twitter mai lent, o serie de site-uri guvernamentale - inclusiv cel al Kremlinului – au devenit indisponibile, iar oficialii au ținut imediat să precizeze că nu există nicio legătură cu restricțiile impuse rețelei sociale.

Câțiva comentatori pro-Kremlin au sugerat chiar că întreruperile ar fi fost rezultatul unui atac cibernetic din partea SUA, mai ales că administrația Biden a promis că va răspunde cu propriile măsuri la atacurile cibernetice lansate anterior de Kremlin, dar a dat asigurări că acestea vor afecta doar oficiali și nu cetățeni obișnuiți.

Rusia a recunoscut ulterior că problema este internă și a dat vina pe o problemă de router din Rostelecom, furnizorul de servicii digitale, iar accesul la site-ul Kremlinului și ale altor instituții a fost ulterior restabilit.

Potrivit lui Andrei Sodatov, un expert rus pe cibernetică și autor al Red Web, citat de The Guardian, blocarea site-urilor guvernamentale a fost rezultatul unei „greșeli” interne legată chiar de încetinirea Twitter.

El spune că Roskomnadzor a experimentat de fapt noi tehnologii care îi permit să împiedice inclusiv distribuirea de conținut video în diferite regiuni, ceea ce face parte din planul Kremlinului de preluare a controlului digital asupra rețelelor sociale.

Netblocks, un monitor de întrerupere a web-ului, a confirmat încetinirea pe Twitter.

„Datele de rețea în timp real arată o latență crescută a serverelor Twitter din #Rusia cu impact ridicat asupra furnizorilor de internet mobil și a unor rețele de linie fixă, în concordanță cu conturarea sau limitarea traficului vizat; incident în curs", a declarat Netblocks pe Twitter.

Sobbotin a avertizat că „este posibil” să se impună măsuri similare și împotriva altor rețele sociale, cum ar fi Facebook, dacă acestea nu vor respecta reglementările rusești.

Moscova a încercat să limiteze rețelele de socializare în ultimii ani, pe fondul protestelor crescânde, și al rolului lor în amplificarea disidenței, în special în rândul tinerilor.

În ianuarie, oficialii au acuzat companiile străine de internet că s-au amestecat în afacerile interne ale Rusiei pentru că nu au respins apelurile la organizarea protestelor în sprijinul lui Navalnîi.

Guvernul a trecut la un control mai intens al rețelelor de socializare, cerând serviciilor online să stocheze datele personale ale utilizatorilor ruși pe serverele din Rusia. Facebook și Twitter au fost amendate pentru nerespectarea legii.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe rus, Maria Zaharova, a acuzat la sfârșitul anului trecut Facebook și Twitter de „cenzură deschisă” după blocarea unor conturi cu conținut rusesc și etichetarea unor conturi ale presei de stat și ale ținutul rusesc și după ce Twitter a etichetat conturi guvernamentare și ale presei de stat.

La sfârșitul lunii trecute, Roskomnadzor a cerut Twitter să explice de ce a eliminat 100 de conturi legate de Rusia.

Twitter a spus ca răspuns că aceste conturi „au amplificat narațiunile ale guvernului rus, axate pe subminarea credinței în alianța NATO și stabilitatea acesteia” și care au vizat Statele Unite și Uniunea Europeană.

Pe 1 februarie, a intrat în vigoare o lege rusă care prevede că rețelele sociale trebuie să identifice singure și să șteargă conținutul interzis de legea rusă iar dacă nu pot, atunci trebuie să trimită conținutul către Roskomnadzor pentru evaluare.

  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    Dora Vulcan este Senior Correspondent și s-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2020. A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul Social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

XS
SM
MD
LG