Într-un clip video postat pe un canal de Telegram la începutul lui februarie se văd două bariere plutitoare așezate în fața portului natural Balaklava din Peninsula Crimeea, ocupată de Rusia.

Activiștii pro-ucraineni pretind că barierele, care ar putea închide portul în fața dronelor marine, sunt cea mai recentă probă că o bază submarină scoasă din uz, cunoscută cândva sub numele „Obiectul 825 GTS”, este readusă în serviciu.

„Ocupanții [ruși] folosesc din nou în scopuri militare o bază subterană de submarine, care a funcționat până acum ca muzeu”, scrie pe Telegram grupul de gherilă Atesh.

Grupul e de părere că barierele anti-drone arată faptul că baza este folosită în scopuri militare, atâta vreme cât în zona golfului nu există alte facilități „sensibile”.

Portul Balaklava a fost demilitarizat în 2008 de către Ucraina. Apoi, din 2016, de când era deja sub control rusesc, i-au fost adăugate facilități extinse de port de agrement.

Baza marină Balaklava a fost finalizată în 1961, într-un moment în care Crimeea era un punct naval sovietic extrem de important.

Peisajul natural unic de la Balaklava le-a permis arhitecțiolor sovietici să facă un tunel direct din mare, la aproximativ 600 de metri, printr-un munte suficient de masiv pentru a proteja oamenii și navele din interior de un atac nuclear direct.

Baza secretă avea adăpost pentru până la nouă submarine și echipajele lor, precum și un doc uscat în care puteau fi reparate navele și camere în care puteau fi depozitate și pregătite pentru lansare armele nucleare.

Secretomania care înconjura baza sovietică a făcut ca portul Balaklava să devină o zonă „închisă”, în care puteau intra doar cei cu permise speciale.

În timpul Războiului Rece, submarinele intrau și ieșeau din bază doar la adăpostul întunericului.

După destrămarea Uniunii Sovietice, baza a intrat sub controlul Ucrainei, dar a fost lăsată nesupravegheată. În 1994, un vizitator și-a amintit că a intrat în situl cândva secret, care părea ca și cum „ar fi fost abandonat ca urmare a unei catastrofe bruște”, adăugând că „involuntar îmi vine în minte Cernobîl”.

O mare parte din interior a fost jefuită de hoți în anii 1990, înainte ca Ucraina să redeschidă instalația ca muzeu, în 2003.

După anexarea Peninsulei Crimeea de către Rusia în 2014, baza a intrat sub control rusesc, dar a continuat să funcționeze ca muzeu.

Informațiile recente referitoare la recăpătarea, de către bază, a utilizării militare, sunt doar ultimele dintr-un șir mai lung de date similare.

În octombrie 2022, armata ucraineană spunea că pare că au loc lucrări de construcție lângă una dintre intrările în bază, ceea ce însemna că își va relua utilizarea militară.

Muzeul, totuși, părea că rămăsese deschis publicului.

John C. K. Daly, expert în domeniul apărării pentru Fundația Jamestown, a declarat pentru RFE/RL că, dacă instalația este utilizată în prezent de Marina rusă, aceasta ar fi pentru nave, mai degrabă decât pentru submarine.

„Având în vedere constrângerile de dimensiune ale submarinelor din clasa Kilo ale Flotei Mării Negre (raza lor este prea largă pentru configurația actuală a Balaklava), utilizarea sa în prezent, înainte de renovare, ar fi pentru navele de suprafață”.

Având în vedere faptul că porturile navale rusești sunt vizate de dronele marine ucrainene – care evoluează rapid – este posibil ca navele navale rusești să fie adăpostite în secțiuni ale bazei. Și e vorba aici inclusiv despre navele care au acostat anterior la baza navală Sevastopol din apropiere, care a fost lovită în mod repetat de dronele marine și rachetele ucrainene.

Daly crede că evoluția rapidă a tehnologiei dronelor marine desfășurate de Ucraina a fost „una dintre cele mai neașteptate și semnificative evoluții” ale invaziei ruse.

Articol publicat inițial pe rferl.org

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.