Discursul președintelui Zelenski în fața Parlamentului era programat pentru marți, ora 17.00, făcea parte din programul oficial al vizitei și fusese anunțat de acum două zile.
Tot de două zile, senatoarea Diana Șoșoacă s-a lansat în amenințări și insulte la adresa președintelui Volodimir Zelenski, care au culminat în ziua vizitei.
„Eu atâta vă spun, domnul Iohannis: Dacă vi-l prind în Parlament, va fi rău!”, a vituperat parlamentara, în prezent șefă a partidului SOS, de esență extremistă și suveranistă, așa cum este, de alfel, și AUR, unde era vicepreședintă.
În această atmosferă, după ore de informații contradictorii, parlamentarii au găsit soluția: contramandarea discursului președintelui Zelenski, ceea ce plasează România pe un dezolant podium al eșecului instituțional.
Întrebat în conferința comună de presă de la Palatul Cotroceni despre acest incident, președintele Zelenski a răspuns diplomatic că nu a pregătit un discurs.
„Cred că înţelegeţi că nu am o problemă cu discursurile, în orice ţară. Desigur, am venit să îi vizitez pe români şi să vorbesc chestiuni strategice cu preşedintele Iohannis. De asemenea, să mă întâlnesc cu premierul şi cu şefii celor două Camere, dar nu am pregătit niciun discurs, cu tot respectul. Nu sunt pregătit să o fac. Dar data viitoare, vă asigur că voi veni şi voi susţine un discurs, cu toată plăcerea”, a spus Zelenski.
Probabil că l-ar fi susținut chiar marți, dacă nu ar fi existat riscul unui scandal în Parlament, marca Diana Șoșoacă & George Simion.
Statul român a fost pus într-o situație jenantă
Profesorul de Relații Internaționale Valentin Naumescu spune pentru Europa Liberă că e dezamăgitor ceea ce s-a întâmplat și că autoritățile ar trebui „să dea explicații serioase”.
„S-a creat impresia de țară vulnerabilă și slabă în care naționaliștii, extremiștii și pro-rușii își impun agenda. Asistăm la o creștere a curentului antioccidental care reușește să intimideze conducerea la vârf a statului român, instituțiile fundamentale ale democrației. Se vede extrem de dezolant abandonarea discursului”, ne declară profesorul Naumescu.
„Nu se poate să lași o isterică să facă asemenea lucruri. Știau de zile întregi ce pregătește. Trebuiau să găsească din timp mijloace pentru a împiedica acest lucru. Statul român a fost pus într-o situație jenantă.”Profesorul și politologul Cristian Pîrvulescu
Pentru analistul și profesorul Cristian Pîrvulescu, incidentul, care a pus într-o situație neplăcută și statul român, și pe președintele Volodimir Zelenski, este „o rușine”.
Politicienii și instituțiile nu au avut capacitatea de a „asigura securitatea unei vizite decente pentru unul dintre cei mai importanți politicieni ai momentului”, spune Cristian Pîrvulescu pentru Europa Liberă.
Este singura vizită oficială a liderului de la Kiev într-un stat democratic în care are loc un incident de tipul acesta.
Anularea discursului, o premieră europeană
În ultimii doi ani, Volodimir Zelenski a ținut cinci discursuri în parlamente din Europa , dar și în Canada, Statele Unite.
Aproape peste tot a fost întâmpinat cu aplauze, cuvinte de mulțumire și admirație pentru sacrificiul făcut de ucraineni în lupta împotriva invadatorului rus.
În Parlamentul britanic, de pildă, în martie2022, președintele ucrainean a fost aplaudat în picioare, iar în februarie 2023 a fost întâmpinat și ascultat cu aceeași căldură și efuziune.
Tot în februarie, Volodimir Zelenski a ținut un discurs în fața Parlamentului European în cadrul unei sesiuni plenare extraordinare la Bruxelles.
În deschiderea sesiunii, președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, i-a spus președintelui Zelenski: „Înțelegem că luptați nu numai pentru valorile dumneavoastră, ci și pentru ale noastre (…) Ucraina este Europa, iar viitorul națiunii dumneavoastră se află în Uniunea Europeană”.
Au mai fost și incidente, desigur, cum s-a întâmplat în martie, în Austria, când parlamentari ai Partidului Libertății, pro-Rusia și de extremă-dreapta, au ieșit din plen, în semn de protest.
În Parlamentul României, în aprilie 2022, când Zelenski și-a ținut discursul prin videoconferință, a fost aplaudat, deși nici atunci lucrurile nu au fost în regulă: au existat defecțiuni tehnice cu sonorizarea și traducerea a fost proastă.
Mizele vizitei lui Zelenski
Dincolo însă de neplăcuta chestiune a anulării discursului, vizita lui Volodimir Zelenski a avut o semnificație aparte și vine într-un context complicat pentru Ucraina.
Răcirea relațiilor cu Polonia și reducerea sprijinului financiar din partea Statelor Unite sunt parte din explicațiile vizitei, spune pentru Europa Liberă istoricul Armand Goșu, expert în spațiul rusesc.
„Vizita lui Zelenski se explică prin mutațiile care au avut loc în Europa centrală și de est în ultimele luni. Răcirea relației cu Polonia și tulburarea relației cu Statele Unite au obligat Ucraina să se reorienteze către parteneri europeni, Germania, Franța. Acesta este contextul în care România a fost reevaluată de Zelenski și de principalul ei partener strategic care a devenit Berlinul”, spune pentru Europa Liberă Armand Goșu.
Temele abordate de Klaus Iohannis și Volodimir Zelenski au fost multe și sensibile.
A fost semnată o declarație pentru un parteneriat strategic între România și Ucraina, prin care este confirmat sprijinul și angajamentul față de „suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul frontierelor sale recunoscute la nivel international, inclusiv în apele sale teritoriale”.
În opinia analistului și profesorului Cristian Pârvulescu vizita lui Zelenski avut mai multe ținte: susținerea pentru aderarea la UE, ajutorul militar, cerealele.
Zelenski avea o datorie de onoare de a mulțumi României pentru modul elegant în care a rezolvat problema cerealelor.Politologul Cristian Pîrvulescu
„În primul rând, susținerea pentru aderarea la Uniunea Europeană, chiar dacă România s-a manifestat că va sprijini România și Modova are un cuvânt de spus, mai ales în plen unde există oarecari împotriviri.
Apoi este vorba despre ajutorul militar, probabil că în ce privește orientarea industriei militare românești se va face un pas important”, declară Cristian Pârvulescu pentru Europa Liberă.
Declarație comună a Președintelui României, Klaus Iohannis, și a Președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski - baza parteneriatului strategic
La invitația președintelui României, Klaus Iohannis, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a făcut o vizită oficială în România.
Președinții României și Ucrainei au purtat discuții, în urma cărora:
- au subliniat că împărtășesc viziunea relațiilor dintre România și Ucraina ca un parteneriat strategic bazat pe principiile bunei vecinătăți, valori democratice comune și respectarea dreptului internațional. Ei au decis să construiască un Parteneriat Strategic între Ucraina și România și au cerut echipelor lor să înceapă să lucreze la acest lucru, fără întârziere;
- au convenit să-și intensifice în continuare eforturile în vederea dezvoltării unei relații solide și cuprinzătoare între România și Ucraina, bazate pe încredere reciprocă, respect și solidaritate; au reafirmat în acest context angajamentul lor pentru o agendă de cooperare pozitivă, previzibilă, de perspectivă, bazată pe proiecte, între România și Ucraina, care să fie urmată într-un spirit constructiv;
- au confirmat sprijinul și angajamentul necondiționat față de suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul granițelor sale recunoscute internațional, inclusiv în apele sale teritoriale. Ucraina este recunoscătoare României pentru pachetul semnificativ de asistență în apărare oferit de la începutul invaziei pe scară largă;
- au condamnat cu hotărâre războiul de agresiune în curs al Federației Ruse împotriva Ucrainei și au convenit asupra imperativului de a continua asistența practică acordată statului ucrainean atât timp cât este necesar pentru a obține victoria asupra statului agresor și pentru a stabili o pace cuprinzătoare, justă și durabilă;
- și-au exprimat sprijinul deplin pentru Formula de pace a președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski. Președinții au remarcat pozitiv interesul și implicarea deosebită a României pentru punctele „Securitate alimentară” și „Securitatea radiațiilor și nucleară” din Formula de Pace [propusă de președintele Zelenski] și au cerut tuturor statelor care respectă normele de drept internațional și principiile Cartei ONU să sprijine procesul de implementare. a acestei inițiative;
- au confirmat intenția comună de a utiliza toate formatele internaționale disponibile pentru a restabili integritatea teritorială a Ucrainei, inclusiv Platforma internațională Crimeea;
- au luat act de disponibilitatea de a continua și aprofunda cooperarea pe probleme de consolidare a securității în regiunea Mării Negre, răspuns la provocările și consecințele agresiunii armate rusești, precum și asigurarea libertății de navigație în Marea Neagră. În acest context, au salutat primul succes al Conferinței privind Securitatea Mării Negre sub egida Platformei Internaționale Crimeea, organizată în comun de România și Ucraina la București în aprilie 2023 și și-au exprimat dorința ca această conferințp să devină un eveniment anual;
- au subliniat că astăzi România și Ucraina își aduc împreună o contribuție critică la asigurarea securității alimentare globale în virtutea tranzitului produselor agricole ucrainene pe teritoriul României. Președinții au susținut eforturile continue și coordonate de dublare a volumelor de tranzit prin România de la 2 milioane de tone, cât este în prezent, la 4 milioane de tone pe lună;
- au salutat faptul că în curând va fi deschisă o nouă rută feroviară pentru tranzitul cerealelor din Ucraina, care să o conecteze cu porturile din România. Aceștia au salutat disponibilitatea României de a spori potențialul de export pentru produsele originare din Ucraina;
- au convenit să mențină o coordonare strânsă, transparentă, previzibilă și principială în ceea ce privește tranzitul cerealelor ucrainene prin România, să continue găsirea de soluții comune de bună-credință și să le implementeze rapid și integral pe cele deja convenite;
- au subliniat importanța îmbunătățirii conectivității dintre România și Ucraina, inclusiv prin dezvoltarea infrastructurii de transport existente, facilitarea trecerii frontierei și eliminarea blocajelor și înființarea de noi puncte de trecere a frontierei;
- au apreciat foarte mult asistența multidimensională a României pentru a răspunde nevoilor Ucrainei și cetățenilor ucraineni încă din primele zile ale invaziei militare pe scară largă a Federației Ruse și au remarcat importanța continuării acestui sprijin;
- au convenit asupra importanței începerii pregătirii piloților ucraineni în cadrul centrului de instruire dedicat F16 din România și au convenit ca piloții ucraineni să fie incluși în primul val de pregătire. Preşedinţii au remarcat că aceasta, alături de participarea militarilor ucraineni la alte facilităţi de antrenament din România, reprezintă o contribuţie importantă a României la consolidarea capacităţilor de apărare ale Ucrainei;
- au condamnat ferm crimele și atrocitățile grave comise de armata și oficialii ruși, inclusiv atacurile deliberate și fără discriminare împotriva civililor și infrastructurii civile din Ucraina, alte crime de război și crime împotriva umanității. Președinții și-au confirmat angajamentul de a răspunde deplin la toate crimele comise în Ucraina, inclusiv pentru crima de agresiune. Aceștia au salutat în acest sens cercetările în desfășurare desfășurate de Curtea Penală Internațională, activitatea Echipei Comune de Investigație și înființarea Centrului Internațional de Urmărire a Crimei de Agresiune împotriva Ucrainei, precum și activitatea Grupului de bază al Statele care urmăresc identificarea celor mai adecvate soluții juridice pentru înființarea Tribunalului Special pentru crima de agresiune în Ucraina;
- au condamnat ferm atacurile deliberate și sistematice ale Rusiei împotriva infrastructurii civile, inclusiv a porturilor ucrainene de pe Dunăre, care au afectat ambele maluri ale Dunării și care reprezintă amenințări grave la adresa siguranței cetățenilor și sunt crime de război care subminează și mai mult economia ucraineană; securitatea alimentară, inclusiv la nivel global, și încălcarea liberei navigații pe Dunăre și în Marea Neagră;
- au subliniat că sancțiunile introduse de UE și de comunitatea internațională împotriva Federației Ruse ar trebui menținute și consolidate până la restabilirea deplină a suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei, inclusiv a teritoriului Republicii Autonome Crimeea;
- au convenit asupra importanței implementării unei politici eficiente de izolare a Federației Ruse, ca stat agresor, în cadrul organizațiilor internaționale;
- au remarcat importanța aderării României la grupul de țări fondatoare a Registrului Internațional al Daunelor cauzate de agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei (sub egida Consiliului Europei);
- au afirmat importanța participării României la implementarea proiectelor de reconstrucție și de refacere a Ucrainei, precum și a utilizării infrastructurii de logistică și transport românești ca hub pentru țările partenere care participă la implementarea proiectelor în Ucraina;
- au remarcat sprijinul ferm al României pentru progresul Ucrainei către obiectivul strategic de aderare deplină la Uniunea Europeană. Președinții au evaluat pozitiv rezultatele implementării de către Ucraina a șapte recomandări ale Comisiei Europene. Aceștia au luat act de angajamentul Ucrainei de a realiza și implementa pe deplin într-o manieră durabilă toate reformele necesare în procesul de integrare europeană, în special cele care vizează consolidarea democrației, a statului de drept și a respectării drepturilor omului, inclusiv a celor ale persoanelor aparținând minorităţilor naţionale. Președinții au subliniat necesitatea ca până la sfârșitul anului 2023 să fie luată o decizie politică privind deschiderea negocierilor de aderare la UE cu Ucraina și Republica Moldova;
- au luat act de coerența eforturilor comune de sprijinire a integrării Ucrainei în NATO și implementării standardelor relevante, inclusiv în conformitate cu prevederile Declarației comune a președinților României și Ucrainei privind integrarea euroatlantică a Ucrainei din 1 iunie 2023;
- au salutat faptul că România a devenit semnatară a Declarației comune a G7 privind sprijinul pentru Ucraina și disponibilitatea României de a începe negocierile pentru un cadru bilateral cu Ucraina în acest sens;
- au subliniat importanța utilizării mecanismelor de cooperare existente în cadrul ONU, OSCE, Consiliul Europei, UNESCO, AIEA etc., precum și a formatelor regionale – inclusiv trilaterala România- Republica Moldova -Ucraina, Inițiativa celor Trei Mări, București 9 – și să consolideze asistența practică acordată Ucrainei și să încurajeze cooperarea între țările respective în domeniul securității, energiei, infrastructurii și altor proiecte;
- au reafirmat hotărârea reciprocă de a consolida cooperarea practică dintre România și Ucraina în toate sferele de interes reciproc. Președinții au subliniat că prima sesiune comună a Guvernului României și a Cabinetului de Miniștri al Ucrainei, din octombrie 2023, la Kiev, ar trebui să dea un nou impuls în promovarea unei astfel de cooperări;
- au remarcat importanța cooperării efective în vederea asigurării drepturilor persoanelor aparținând minorității naționale ucrainene din România și ale persoanelor aparținând minorității naționale române din Ucraina, inclusiv prin dezvoltarea cadrului juridic bilateral, bazat pe principiul de nivel echivalent de protecție a drepturilor persoanelor aparținând minorității române din Ucraina și a drepturilor persoanelor aparținând minorității ucrainene din România, ținând cont de obligațiile și standardele internaționale;
- au însărcinat Guvernele să rezolve, fără întârziere, problema distincției artificiale dintre limbile română și „moldovenească”, cu respectarea tuturor aspectelor legale;
- au subliniat importanța eforturilor comune, atât bilateral, cât și în formate multilaterale, pentru a contracara manipularea și interferența informațiilor străine (FIMI), în special dezinformarea și propaganda rusă;
- au declarat că România și Ucraina demonstrează hotărârea de a consolida în continuare relațiile interstatale pe baza încrederii și respectului reciproc, deschiderii și cooperării cuprinzătoare în beneficiul popoarelor ambelor state.
10 octombrie 2023, București, România
