KIEV --- Zeci de mii de militari ruși sunt mobilizați, de câteva luni, în nordul și estul Ucrainei, dar și în Crimeea, peninsulă controlată de Moscova din 2014.
Pe fondul unor comentarii provocatoare ale președintelui Vladimir Putin, care cere ca Ucraina să nu fie primită în NATO, agențiile de informații americane și ucrainene au avertizat că Rusia se pregătește pentru o posibilă ofensivă militară care ar putea începe într-o lună.
Pur și simplu nu-mi mai pasă. Trăim de aproape opt ani lângă un 'vulcan'.”
La Kiev, capitala Ucrainei, există puține semne de îngrijorare că o invazie ar putea fi iminentă, iar oamenii petrec Sărbătorile de iarnă ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat.
Unul dintre motive e că Ucraina este deja în război de aproape opt ani, luptând împotriva separatiștilor susținuți de Rusia. Din aprilie 2014, aceștia dețin părți din provinciile estice Donețk și Lugansk, inclusiv capitalele acestora.
„Pur și simplu nu-mi mai pasă. Trăim de aproape opt ani lângă un vulcan”, a declarat Valentina Tarpișceva (33 de ani), instructor de fitness și mamă a doi copii, pentru RFE/RL din Kiev. Capitala ucraineană este situată la aproximativ 600 de kilometri nord-vest de zona cunoscută sub numele de Donbas.
„Avem facturi de plătit și copii de îngrijit”, a adăugat aceasta, în timp ce se uita la haine cu preț redus de la un centru comercial aglomerat din sudul Kievului.
Facturile la utilități și problemele economice grave sunt mai importante pentru ucraineni decât perspectiva războiului, potrivit unui sondaj al agenției Rating Group, publicat pe 9 decembrie.
Nu există nicio isterie, asta e sigur. În general, lucrurile sunt echilibrate și calme.”
Trei sferturi din respondenți au spus că majorarea tarifelor la gazele naturale și la încălzirea centralizată, precum și „escaladarea” problemelor economice din Ucraina, sunt cele mai mari probleme ale lor.
În ceea ce privește războiul, mai puțin de jumătate din cei chestionați au spus că sunt de părere că este posibilă o escaladare militară, în timp ce 23% au spus că o astfel de evoluție este „improbabilă”, se arată în sondaj.
„Nu există nicio isterie, asta e sigur”, a declarat pentru RFE/RL Igor Kozlovski, profesor universitar din Donețk. Acesta s-a mutat în capitală după ce a fost eliberat după aproape 700 de zile petrecute în închisori separatiste, unde spune că a fost torturat. „În general, lucrurile sunt echilibrate și calme.”
(Kozlovski, care era cunoscut pentru opiniile sale pro-Kiev și care a ajutat la organizarea unui maraton de rugăciune multi-confesională pentru o Ucraina unită în 2014, a fost capturat de forțele separatiste susținute de Rusia în ianuarie 2016, în urma unui raid asupra casei sale. Acuzația informală ce i-a fost adusă a fost de spionaj, pe care a negat-o și pentru care nu s-au oferit probe credibile. Kozlovski a fost reținut până la eliberarea sa din decembrie 2017.)
Atitudinea relativ calmă a ucrainenilor poate fi explicată și prin faptul că, în discursurile lor publice, oficialii militari de top ai țării au părut mult mai puțin alarmați de iminența unui conflict cu Rusia decât au fost omologii lor americani.
„Pentru o invazie la scară largă ar trebui să existe de cel puțin trei, patru, cinci – poate mai multe [forțe ruse] decât există astăzi”, a declarat Oleksiy Danilov, secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei, într-un interviu acordat Current Time săptămâna aceasta.
„Dar există o amenințare? Desigur, pentru noi, există o amenințare constantă. Trăim cu această amenințare de șapte ani deja”, a spus Danilov. Current Time este rețeaua în limba rusă condusă de RFE/RL în cooperare cu VOA.
Acesta ar putea deveni începutul sfârșitului Rusiei”.
Unii ucraineni obosiți de război au dezvoltat o formă de fatalism care seamănă cu starea de spirit specifică altor națiuni ce se confruntă cu amenințarea unui conflict militar prelungit și nerezolvat, spun observatorii.
„Atitudinea față de război în Ucraina începe să semene cu cele din Coreea [de Sud] sau Taiwan. Este o forță infernală care o va afecta mai devreme sau mai târziu, la fel ca moartea unui individ”, a spus Oleksiy Kushch, un analist din Kiev.
Totuși, nu toată lumea împărtășește o astfel de atitudine. Sondajele de opinie arată că părerile sunt împărțite. Unul din trei ucraineni spune că s-ar alătura armatei dacă forțele ruse ar intra în orașul sau satul lor natal, potrivit unui sondaj al Institutului de Sociologie din Kiev, care a fost publicat la jumătatea lunii decembrie.
Aproape 40% din acești potențiali voluntari trăiesc în vestul Ucrainei, departe de granița cu Rusia și de linia frontului în conflictul din Donbas. În schimb, aproximativ un sfert din cei chestionați din provinciile estice au spus că se vor alătura forțelor armate. Aceste cifre reflectă diferențele dintre vestul în mare parte vorbitor de ucraineană și estul și sudul în mare parte vorbitor de rusă.
La același sondaj, aproape 19 la sută au răspuns că „nu vor face nimic” în cazul unei invazii, iar aproape 25 la sută ar prefera să scape de război, mutându-se în altă regiune sau părăsind țara.
Vladislav Sobolevski nu face parte din niciunul dintre aceste două grupuri.
Veteran din Donbas care a luptat în conflictul din est timp de trei ani, el spune că este gata să se reînroleze în orice moment și susține că o invazie rusă ar avea probabil un rezultat pozitiv pentru Ucraina.
„De ce pozitiv? Pare ciudat, dar toată treaba trebuie rezolvată într-un fel sau altul... Și acum, armata ucraineană este gata să respingă acest atac”, a spus bărbatul de 32 de ani pentru RFE/RL.
Sobolevski, un fan al fotbalului și pasionat de arte marțiale, s-a alăturat batalionului de voluntari Azov în 2014 și a văzut cât de demoralizați, subechipați și slab pregătiți erau militarii ucraineni. El și mii de alți voluntari au ajutat armata Kievului să-i oprească pe separatiști să avanseze și au jucat un rol în transformarea armatei într-o forță mai bine antrenată și mai bine motivată, care are acum armament sofisticat, cum ar fi rachetele antitanc Javelin fabricate în SUA și drone Bayraktar de fabricație turcească.
Încrederea lui Sobolevski în șansele Ucrainei în cazul unei noi ofensive majore nu este împărtășită pe scară largă de analiștii militari – deși majoritatea sunt de acord că forțele armate ale țării s-au îmbunătățit considerabil de la izbucnirea războiului în 2014.
În orice caz, Sobolevski crede că, dacă Rusia atacă, sancțiunile occidentale îi vor paraliza sectorul bancar, vor zădărnici speranțele Kremlinului de a obține aprobarea finală pentru a livra gaze naturale în Europa prin conducta Nord Stream 2 -- ocolind Ucraina -- și-l vor transforma pe Putin într-un un paria international.
„Acesta ar putea deveni începutul sfârșitului Rusiei”, a conchis el.
Mihail, fost director al unei fabrici de oțel care a fugit în Kiev din orașul separatist Luhansk în 2014, nu împărtășește entuziasmul lui Sobolevski.
Tatăl a doi copii, în vârstă de 48 de ani, acesta și-a ascuns numele de familie pentru că se teme de ambele părți ale conflictului. El își face griji cu privire la o potențială nouă creștere a ostilităților în Donbas, unde luptele sunt mult mai puțin aprige decât în 2014-2015, dar continuă, în ciuda numeroaselor acorduri de încetare a focului. Peste 13.000 de civili și combatanți au fost uciși în conflict.
Mihail, ai cărui părinți și frați locuiesc încă în zona separatistă a Oblastului Lugansk, critică foarte mult autoritățile de facto de acolo.
El dă vina pe guvernul pro-occidental al fostului președinte Petro Poroșenko pentru conflict și crede că guvernul actualului președinte, Volodymyr Zelenski, este incapabil să cucerească inimile și mințile celor care trăiesc în secțiunile separatiste ale Donbasului.
În jocul sumbru de anticipare a următoarei mutări a lui Putin, o întrebare cheie este cât de mult ar putea avea de câștigat președintele rus și cu ce costuri.
Analiștii și oficialii ucraineni sugerează că, pe lângă armata îmbunătățită, civilii ar putea opune o rezistență partizană puternică, ceea ce ar putea duce la vărsări de sânge de lungă durată în unele zone.
Nikolai Mitrokhin, cercetător la Universitatea din Bremen, crede că Moscova speră să se bazeze pe un număr substanțial de oameni din est și sud ale căror simpatii sunt față de Moscova, nu de Kiev, atât pentru sprijin real, cât și pentru „a oferi imagini” pentru televiziunea de stat rusă în cazul unei invazii.
„Putin simte o slăbiciune. El folosește aceste lucruri. Și... știm și înțelegem că unii oameni pot proceda în acest fel”, a declarat Igor Romanenko, general-locotenent pensionar și fost șef adjunct al personalului forțelor armate ale Ucrainei, pentru RFE/RL.
El a spus că, în 2014, unii civili din est au împiedicat armata Ucrainei blocând drumuri și chiar furând muniție. „Dar astfel de acțiuni nu ne vor opri când vine vorba de apărarea noastră”, a adăugat Romanenko.
