Peste 300 de oameni au văzut moartea cu ochii în dimineața zilei de 21 august 2009, la doar câțiva kilometri de gara Craiova. Trenul care trebuia să îi ducă la București, Acceleratul 1692, a deraiat puțin înainte de stația Cârcea și șapte din cele opt vagoane s-au răsturnat în afara căii ferate.
În câmp, într-o zonă dificilă, în plină noapte.
Doar o minune a făcut ca nimeni să nu fie grav rănit.
Toate declarațiile oficiale, făcute la fața locului și după, vorbeau despre un posibil sabotaj. Probele găsite lângă o șină desprinsă conduceau spre această concluzie. Au existat și suspecți, și puși sub acuzare, dar dosarele lor s-au închis.
A rămas o singură anchetă care cerceta intervenții la calea ferată ce pun în pericol siguranța circulației. Și acest dosar s-a închis acum prin prescriere.
Accidentul din câmp, șapte vagoane pline cu oameni răsturnate
Acceleratul 1692 circula între Timișoara și București Nord. Plecase din Gara Craiova de câteva minute și abia prinsese viteză. La ora 2.30, garnitura a zburat de pe șine și vagoanele s-au răsturnat ca piesele de domino, unul după altul în câmp, rupte de locomotiva care a mai înaintat peste 100 de metri.
Printre călătorii care trăiau momente de groază erau doi jandarmi care mergeau spre Capitală pentru un examen. Voiau să plece în misiune în Kosovo. Când trenul a deraiat, au sunat imediat la 112. N-au reușit să prindă un operator așa că, în disperare de cauză, și-au sunat colegii.
„Am aflat primii. Aveam doi colegi în tren și l-au sunat pe comandant. Era în funcție generalul Constantin Ion. El a sunat imediat pe toată lumea și pe noi ne-a mobilizat. Am plecat într-acolo imediat. Am ajuns primii și am început să scoatem oamenii din vagoanele răsturnate”, a povestit, pentru Europa Liberă, unul dintre jandarmii care a fost la intervenție în acea noapte.
„ I-am ajutat să coboare din garnituri, i-am condus la locul unde urmau să fie preluaţi de autocarele puse la dispoziţie. Era o zonă foate dificilă, pentru că era în plin câmp, cu vegetaţie”, spune jandarmul.
Nici echipajele SMURD n-au reușit să pătrundă chiar lângă vagoanele răsturnate. Din fericire, nimeni nu fusese rănit grav.
„15 persoane au ajuns la spital, din fericire doar cu răni ușoare. 11 au fost externate pe loc”, declara la acel moment, medicul Luciana Rotaru, coordonatorul SMURD Dolj.
Cei care au scăpat teferi din accident au plecat mai departe cu autocare puse la dispoziție de CFR.
Concluziile de a doua zi
Dimineața, la lumina zilei, imaginile erau îngrozitoare. Mormane de fiare contorsionate în câmp, geamuri sparte.
La fața locului a venit devreme și ministrul Transporturilor de atunci, Radu Berceanu, care a declarat că e un semn divin că n-a murit nimeni.
„ Cea mai mare problemă a fost viaţa celor 300 şi ceva de oameni care, vă spun, a fost un semn de la Dumnezeu că nu a păţit aproape nimeni nimic, putea să fie o tragedie colosală", a spus atunci, Radu Berceanu.
O comisie CFR a început, în aceeași dimineață, ancheta. Iar prima concluzia privind cauza accidentului a fost sabotaj. O mână criminală demontase elemente ale căii de rulare. Anchetatorii au găsit șuruburile desfăcute și un bidon cu o substanță lubrifiant lângă calea ferată, la locul accidentului.
Ipoteza a fost confirmată și de ministrul Radu Berceanu.
„În zona asta şina este sudată, a fost desfăcută o eclisă care prinde două porţiuni de şine, de cineva care ştie cum trebuie desfăcut astfel încât un tren să nu poată trece fără avea accident. A făcut astfel încât să aibă loc o deplasare, să iasă roata. Acolo a fost uns cu ulei şi s-a lucrat cu scule”, a spus Radu Berceanu, citat de capital.ro.
„Se pare ca este un act intenționat, șuruburile au fost desfăcute, bidonul de ulei era acolo", a concluzionat ministrul.
Europa Liberă l-a contactat pe fostul ministru care nu a dorit să comenteze finalul anchetei.
Intervenția voită la calea ferată, varianta de lucru a Parchetului
Ancheta accidentului a fost preluată de Parchetul Curții de Apel Craiova. Procurorii au vorbit și ei tot despre un act intenționat.
„Cu certitudine șuruburile de la calea ferată au fost dislocate și le-am găsit alături, ceea ce ne duce la ipoteza că infractorii au început să "opereze" înainte de a trece marfarul care a precedat trenul de călători. Activitatea infracțională a continuat apoi până la trecerea acceleratului. Nu putem exclude nicio pistă”, declara, în acel moment, prim-procurorul Parchetului Curții de Apel Craiova, Elisabeta Drăguț, conform ziare.com.
Și tot prim-procurorul a confirmat primii suspecți.
„Vă pot confirma că face parte din cercul de suspecţi un angajat al Căilor Ferate, nu este nici dat afară, nici bolnav psihic. Din cercul de suspecţi fac parte şi persoane care nu sunt angajate la Căile Ferate.”
În decembrie 2009, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova a anunțat că, în urma probelor strânse, a început urmărirea penală împotriva unui bărbat de 53 de ani, din Cârcea, angajat al CFR.
Omul avea probleme psihice și fusese concediat după ce furase un difuzor din stația CFR în care lucra.
Procurorii au dispus trimiterea la Institutul de Criminalistică a probelor ridicate de la faţa locului, pentru a se stabili dacă de pe acestea sunt urme de ADN.
„În urma primului raport întocmit de IGPR s-a stabilit că urmele de pe bidonul cu lubrifiant pot fi supuse comparării ADN. Urmează să se compare probele ADN descoperite pe acel recipient cu ADN-ul suspectului“, a declarat procurorul Ionel Grigorie, purtătorul de cuvânt al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, preluat de gds.ro.
În 2010, procurorii anunțau că iau în calcul și o altă variantă, cea a unor lucrări prost făcute de chiar angajații CFR. Dar tot ei au explicat că ultimele intervenții la acel tronson se făcuseră în urmă cu 5 ani.
32 de piulițe desfăcute total
În paralel, o investigație a fost deschisă și de Agenția Română pentru Investigare Feroviară, care a confirmat primele supoziții. Accidentul fusese provocat intenționat.
„A avut loc ca urmare a acțiunii voite a unor (unei) persoane necunoscute și neidentificate până la momentul finalizării investigației”, concluzionau specialiștii AGIFER.
Jurnaliștii Europa Liberă au studiat raportul întocmit de AGIFER. Investigatorii feroviari au explicat pas cu pas cum s-a produs accidentul. În dimineața zilei de 21 august 2009, Aceceleratul 1692 plecase de șapte minute din Gara Craiova. După o perioadă în care garnitura atinsese și aproape 120km/h, mecanicul frânase până la 84km/h. Atunci s-a produs deraierea.
Mecanicul trenului le-a declarat investigatorilor feroviari că a simțit trepidații puternice și a realizat că se întâmplă ceva. Când a coborât din locomotivă a realizat ce s-a întâmplat.
In vagoanele deraiate se afla și conductorul care a descris în amănunt ce a trăit.
După trecerea trenului de Banu Mărăcine, se afla la primul vagon de după locomotivă împreună cu şeful de tren şi echipă de control de la RTFC Craiova. A simţit trepidaţii puternice specifice deraierii.
După oprirea trenului a coborât din vagon pe geam împreună cu şeful de tren. A fost trimis de către şeful de tren la acoperirea obstacolului pe linia I până la sosirea echipelor de intervenţie. A ajutat călătorii să iasă din vagoane, declara conductorul trenului.
Investigatorii feroviari au descris în amănunt și de ce a deraiat garnitura. 32 de piulițe de la șuruburile care fixau șina fuseseră demontate complet. Și cine o făcuse, știa ce face, spuneau ei. Folosise un lubrifiant pentru ca treaba să meargă mai repede.
Mai mult, specialiștii au concluzionat că pentru această acțiune era nevoie de două persoane.
Trenul a deraiat în momentul în care roțile au trecut peste zona cu piulițele deșurubate, din cauza demontării complete a prinderilor verticale ale şinei de traverse din cuprinsul panoului tampon pe primele 14 traverse şi a următoarelor 4 traverse doar pe partea dreaptă, au concluzionat investigatorii feroviari.
14 ani fără niciun rezultat
Subiectul sabotajului de pe calea ferată a ieșit încet, încet, de pe agenda publică. Din când în când, doar presa locală din Craiova mai revenea asupra cazului și contoriza anii trecuți fără nicio veste din partea procurorilor.
La trei ani după producerea accidentului, toți suspecții fuseseră deja scoși din cauză. Bărbatul urmărit penal scăpase și el după ce probele ADN l-au dezincriminat.
În 2018, la solicitarea jurnaliștilor de la Adevărul, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova a confirmat că nu mai există niciun suspect, că dosarul a fost disjuns și că cercetările continuă.
Noul dosar privea infracțiuni de intervenții la calea ferată sau alte instalații aferente infrastructurii feroviare și care pot pune în pericol siguranța transportului.
„În primul dosar s-a dat soluţia de neîncepere a urmăririi penale, dosarul s-a disjuns şi s-a înregistrat sub alt număr, 18/P/2012.
În cauză se efectuează în continuare cercetări de către organele de poliţie judiciară din cadrul Secţiei Regionale de Poliţie Transport Craiova, în vederea identificării autorului/autorilor fapte şi angajării răspunderii penale, sub aspectul comiterii infracţiunii preăzute de art.332 alin I Cod Penal“, au declarat reprezentanţii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova.
Europa Liberă a solicitat, pe 28 septembrie, Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova informații privind stadiul dosarului de cercetare în cazul accidentului feroviar din 2009. Răspunsul procurorilor a venit în aceeași zi.
„S-a dispus clasarea cauzei la data de 17 august 2023, ca urmare a incidenţei normelor legale privind prescripţia răspunderii penale”, a comunicat PCA Craiova.
Autorul posibilului sabotaj pe calea ferată, care se putea solda cu o tragedie, a rămas necunoscut.
Și nu este singurul accident grav pe calea ferată rămas fără soluție.
În 2008, o fata de 16 ani a murit după ce o șină desprinsă din terasament a intrat prin podeaua vagonului și i-a intrat în gât. Alți patru oameni au fost răniți în accident.
După 15 ani de anchete, toate au fost clasate și nu a fost găsit niciun vinovat, au relatat jurnaliștii de la G4media.ro, la începutul acestei luni.
