Prezentată ca un succes de ministrul Cătălin Predoiu, desființarea SIIJ aduce mai degrabă cu un obiectiv politic bifat la presiunile partenerilor europeni, nicidecum o rezolvare a problemei de fond.
Corupția din magistratură nu a dispărut odată cu înființarea SIIJ, deși, în patru ani, această secție a nu a obținut nicio victorie în instanța. Nu există niciun magistrat condamnat într-un proces pe fond.
Forma aleasă pentru transformarea SIIJ într-o nouă structură, modul de selecție a procurorilor de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), sancționarea acestora tot de către plenul Consiliului sunt tot atâtea temeri că noua structură va fi la fel de ineficientă că SIIJ.
Procurorul general, scos din schemă
La presiunile CSM, proiectul inițial al ministerului Justiției a suferit o modificare esențială, alte amendamente fiind așteptate să fie depuse odată cu dezbaterea lui în Parlament. Astfel, procurorul general a fost scos din procedura de selecție a procurorilor care vor ancheta magistrați, locul acestuia fiind luat de procurorii și judecătorii din CSM.
Decizia este greu de înțeles mai ales că în ultimii ani, o parte dintre judecătorii din CSM conduși de Lia Savonea au militat pentru separarea clară a carierelor magistraților.
Dintr-o dată, judecătorii votează pentru cariera procurorilor, lucru de neacceptat până de curând. „Avem de a face cu un SIIJ mai mare. De ce să fie selectați procurorii de către judecători? Se încalcă principiul separației funcțiilor judiciare, principiu promovat tocmai de Lia Savonea. Adică judecătorii pentru instanța supremă sunt aleși doar de judecători, dar procurorii noului SIIJ sunt aleși tot de judecători. Avem de-a face aici cu o ipocrizie fenomenală”, ne-a declarat un judecător.
Garanții discriminatorii
O altă problemă a proiectului de lege este că noua structură, mai mare și mai costisitoare din punct de vedere financiar, exclude procurorii DIICOT și DNA din anchetarea magistraților. „De ce aceste dosare să nu fie anchetate de DNA, DIICOT și parchetele de pe lângă curțile de apel? Că nu există garanții de independență? Pentru cine garanții? Atunci înseamnă să admitem că toate dosarele instrumentate de aceste trei parchete sunt lipsite de garanții privind independența verificărilor”, mai arată judecătorul.
Controlați de judecătorii din CSM
Un alt magistrat, tot judecător, arată că „în proiectul transmis spre dezbatere în Parlament se prevede că procurorii desemnaţi pentru anchetarea magistraţilor vor fi selectaţi de către plenul CSM, în care majoritatea este deţinută de Secţia pentru Judecători. Practic această majoritate, compusă din judecători, va controla desemnarea viitorilor procurori anchetatori. În plus, nu există nicio procedură obiectivă de concurs sau măcar de selecţie, procurorii respectivi urmând a fi aleşi în mod discreţionar – fără a fi clarificată măcar situaţia căii de atac pe care ar putea-o promova împotriva unei asemenea proceduri. La fel, şi modalitatea de evaluare iar apoi de revocare a acestora va fi pur subiectivă, nefiind prevăzute criterii clare în acest sens”, ne-a declarat un judecător care a dorit să-și păstreze anonimatul.
Metodă de tergiversare
O altă problemă a noii structuri este că aceasta preia dosare în care sunt și alte persoane, în afară de magistrați, la fel ca SIIJ, și ei evaluează apoi dacă se poate sau nu disjunge cauza. Aceasta a fost una dintre principalele modalități de preluare a dosarelor de către SIIJ, cazuri despre care nu se știe nimic în acest moment.
Alt neajuns al proiectului de lege este reprezentat de prevederea potrivit căreia „încetarea calităţii de procuror desemnat în vederea efectuării urmăririi penale a infracțiunilor săvârșite de magistrați poate fi dispusă pentru ineficiență profesională”. „Ce înseamnă asta? Dacă un procuror nu este cuminte și adună probe împotriva unui magistrat influent, scapi imediat de el cautându-i nod în papură în activitatea profesională, mai ales că acesta face și alte dosare în afară de cele cu magistrați, deci o metodă este să-l îngropi în dosare apoi să-i ceri performanță”, ne-a declarat un alt procuror.
„Visul” procurorilor
Un alt articol din proiect prevede verificarea prealabilă, de către CSM, a procurorilor care anchetează magistrați. Astfel, „Direcţia de specialitate din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (…) solicită unităţilor de parchet la care aceştia au funcţionat date statistice referitoare la activitatea din ultimii 5 ani, inclusiv rata de achitări, restituiri, condamnări, eventualele sesizări făcute din partea persoanelor cercetate şi soluţiile date la acestea, precum şi orice alte aspecte relevante”.
„Visul oricărui procuror din lumea asta este să i se verifice plângerile depuse de suspecți sau inculpați pe numele lui. Aproape nu există anchetă care să nu se lase cu astfel de sesizări. Ce facem, le verifică CSM pe toate?”, se întreabă un alt procuror.
Cine anchetează CSM?
Un judecător este de aceeași părere și arată că nicio anchetă împotriva unui membru CSM nu va fi finalizată de noua structură, din moment ce procurorul este la mâna Consiliului. „Spre exemplu, dacă un membru CSM va face obiectul cercetărilor într-o cauză penală, cum va putea procurorul anume desemnat conform noului proiect de lege să îl cerceteze, din moment ce respectivul membru CSM va evalua apoi activitatea acelui procuror şi va putea decide revocarea lui în mod pur subiectiv, fără niciun fel de criterii punctuale de evaluare?”, arată judecătorul.
O nouă structură inutilă ?
Altă problemă a proiectului de lege identificată de magistrați este opinia avocaților și a Inspecției Judiciare despre un procuror candidat. „Să ceri opinia baroului și Inspecției Judiciare când apreciezi conduita unui procuror mi se pare o mizerie absolută și nu prea văd cum se va face asta. Adică ceri date dacă părțile sau avocații ți-au făcut plângeri că poate ești “abuziv”. Problema majoră este că facem ceva nefuncțional și nu respectăm nimic din ce zice în esență Comisia de la Venetia, MCV și GRECO, sau mai bine spus respectăm formal partea cu desființarea SIIJ”, mai arată un anchetator.
Reacția DNA
O poziție dură împotriva noii structuri de procuratură care ar trebui să ancheteze magistrații a fost luată și de DNA, structură de parchet exclusă din anchetă de către proiectul de lege promovat de ministrul Predoiu și votat de CSM. „A rupe din competența DNA un sector vital pentru societatea românească este de natură să fragmenteze lupta împotriva corupției la nivel înalt și mediu și să îi reducă eficiența. Acest lucru a putut fi observat în perioada în care a funcționat SIIJ, perioadă în care niciun dosar de corupție în sistemul judiciar nu a mai fost trimis în judecată.
În contrast, în perioada în care a avut în competență fapte de corupție și asimilate corupției săvârșite de magistrați (2002 – octombrie 2018), DNA a trimis în judecată 161 de magistrați (76 de procurori și 85 de judecători), iar până în prezent au fost deja condamnați 117 de magistrați (56 de procurori, 60 de judecători și 1 magistrat asistent)”, se arată într-un comunicat al DNA.
Resurse rispite
Procurorii anticorupție nu sunt de acord cu proiectul de lege și arată că „soluția adoptată prin acest proiect vizează înlocuirea unei singure structuri, SIIJ, cu 16 structuri diferite din cadrul Ministerului Public, cu păstrarea competenței după calitatea persoanei, și nu după materie, a noilor procurori ce vor fi desemnați. Aceasta reprezintă practic o disipare a resurselor și competențelor de urmărire penală și o perpetuare a ne-specializării procurorilor care vor instrumenta cauze de corupție privind magistrați”.
Frica de Inspecția Judiciară
Am întrebat un magistrat care a acceptat să răspundă la întrebările noastre de ce nu este de acord să-i publicăm numele. „Anonimitatea poate fi explicată prin faptul că magistraţii care au, în ceea ce priveşte funcţionarea justiţiei, opinii care nu sunt conforme cu direcţia urmărită de puterea politică sunt, practic, vânaţi de Inspecţia Judiciară. Astfel, în loc să-şi îndeplinească în mod imparţial rolul de a veghea asupra activităţii şi conduitei magistraţilor, Inspecţia Judiciară exercită activităţi de poliţie politică împotriva magistraţilor care îşi exprimă poziţii de susţinere a independenţei justiţiei, respectiv împotriva imixtiunilor şi piedicilor de orice fel care sunt exercitate în privinţa actului de justiţie”, a fost răspunsul primit din partea magistratului.
Când îți alegi anchetatorul
După aproape 4 ani de la operaționalizarea SIIJ, timp în care nu a fost condamnat niciun magistrat, cel mai proababil secția se va desființa. Magistrații corupți vor fi anchetați de o nouă structură aflată în subordinea unei Secții a Parchetului General.
Dincolo de timpul pierdut și de situația improbabilă că a dispărut peste noapte corupția din magistratură, concluzia unui magistrat interogat este tranșantă: „Într-un stat de drept, persoanele anchetate, fie le și magistrați, nu pot să-și aleagă singure anchetatorii. Procurorii nu pot fi evaluați și revocați de către cei pe care trebuie să-i ancheteze. Magistrații trebuie să beneficieze de același tratament juridic precum cetățenii obișnuiți. Ei trebuie să fie principalul model de respectare a legilor în societate, este inadmisibil ca aceștia să poată beneficia de asemenea condiții preferențiale de cercetare a faptelor penale”, arată un judecător.
