Linkuri accesibilitate

Saga SIIJ | „Secția Specială” nu se desființează, se transformă


Gheorghe Stan si Adina Florea, în perioada în care țineau frâiele controversatei Secții Speciale. Stan a ajuns judecător la CCR, iar Florea e tot în fruntea SIIJ. Din 2018 și până în prezent, instituția a făcut doar 5 rechizitorii.

Desființarea Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) va fi urmată de reînființarea structurii în organigrama Parchetului General. DNA este complet scos din schema instrumentării dosarelor care îi vizează pe magistrați. Formula este cea dorită de PSD și UDMR.

Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu a anunțat într-o conferință de presă că proiectul de lege va sta în dezbatere publică până la 31 ianuarie și va ajunge în Parlament în 15 februarie.

Noua structură va fi similară Parchetului European, iar legea respectă avizele Comisiei de la Veneția și decizia CJUE din iunie 2021.

Noua structură, deși Cătălin Predoiu nu a denumit-o astfel, va avea 42 de procurori, din care 12 vor fi de la centru și 30 din țară. Cei din urmă vor fi desemnați din cadrul parchetelor de pe lângă Curțile de Apel, de șefii acestor instituții.

Vechimea procurorilor

Procurorii care vor fi desemnați de plenul CSM vor avea o vechime de 15 ani, adică cei de la Secția de urmărire penală și criminalistică, respectiv 12 ani cei de la parchetele curților de apel.

Procurorii de la centru vor proveni de la Parchetul General, Secția de Urmărire Penală și Criminalistică, și vor fi propuși de către procurorul general.

„Competența este partajată între cele două nivele, respectiv procurorii de la Secția de urmărire penală și criminalistică vor desfășura urmărirea penală în cadrul infracțiunilor săvârșite de membrii CSM, de judecătorii ÎCCJ și de procurorii de la Parchetul de pe lângă ÎCCJ, de judecătorii de la curțile de apel, respectiv de către procurorii de la parchetele de pe lângă aceste instanțe, de judecătorii de la curțile militare de apel și procurorii de la curțile militare de apel”, a spus ministrul Cătălin Predoiu.

DNA, scos din joc

Această schemă nu ține cont de natura faptei - de corupție, crimă organizată - și exclude DNA din circuit, chiar dacă fapta comisă de un magistrat este de corupție.

Scoaterea DNA din ecuație este completată de faptul că dosarele existente în acest moment la Secția Specială, peste 7.000 la număr, nu vor fi repartizate și la DNA.

Este, de fapt, formula pentru care au pledat în fosta coaliție UDMR și, într-o măsură, PNL, ea fiind și pe gustul PSD, care s-a opus constant ca DNA să mai aibă competență în spețele privindu-i pe magistrați.

Soluție politico-tehnică pentru închiderea „temei” SIIJ

Cătălin Predoiu a precizat că proiectul este rezultatul unui consens în actuala coaliție PSD-PNL- UDMR, iar ultima ședință în care a fost agreată formula a avut loc joi seara. Ministrul a evitat să numească soluția găsită una „politică”, botezând-o „soluție tehnică”, singura posibilă în acest moment.

„Mesajul este că am căutat o soluție tehnică ce dorește să răspundă inclusiv mediului politic. În acest moment, singura soluție tehnică ce poate duce la atingerea obiectivului principal, cerut prin MCV, este desființarea SIIJ. O altă soluție tehnică pentru desființarea SIIJ nu e posibilă politic în acest moment. Este un proiect cu șanse să treacă, pentru a depăși acest moment. Altfel, vom rămâne cu SIIJ pe cap încă 100 de ani. Eu am ca obiectiv desființarea SIIJ și închiderea acestei teme”, a declarat Predoiu.

Plenul CSM are ultimul cuvânt

O altă prevedere care ridică semne de întrebare este aceea prin care toți procurorii vor fi selectați de plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și nu de Secția pentru Procurori a CSM.

În plen, majoritatea este deținută de o grupare de judecători care a avizat negativ desființarea SIIJ și s-a opus ca dosarele SIIJ de corupție să fie în competența DNA.

„Mi s-a indicat, în consultări, că un astfel de sistem nu ar fi agreat de CSM”, a recunoscut Predoiu, care a arătat că este dispus la compromisuri pentru a trece această lege.

Vineri dimineață, înaintea conferinței de presă, ministrul Cătălin Predoiu a avut o întâlnire online cu comisarul european pe Justiție, Didier Reynders, anunțată chiar de acesta din urmă pe contul de Twitter:

„O bună întâlnire cu Cătălin Predoiu, ministrul Justiției, despre importanța progresului în reformele justiției în conformitate cu legislația UE și standardele europene, precum și despre provocările existente privind prioritatea dreptului UE. Rămânem angajați să sprijinim RO în aceste obiective”, a scris comisarul.

Stelian Ion: SIIJ 2.0

Fostul ministru al Justiției, Stelian Ion, susține că este vorba de „SIIJ 2.0”, într-o formă și mai îngrijorătoare, pentru că ocolește DNA.

„Temerile noastre se confirmă, va fi creată o structură stufoasă, mai puternică decât SIIJ-ul, dar pe aceleași principii nocive, pentru că este afectată competența DNA”, a declarat Stelian Ion.

Acesta argumentează că, în noua formă, „nu se respectă competența după materie, vor fi niște procurori care vor ancheta și corupție, și crimă organizată, și accidente rutiere.”

„Au vrut foarte tare să ocolească DNA, de achetele căreia se tem foarte tare. Este formula dorită de PSD, UDMR, PNL, de președintele Iohannis și de toți cei care vor ca DNA să nu mai ancheteze magistrații corupți”, declară Stelian Ion pentru Europa Liberă.

Povestea SIIJ continuă

Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ), creație a guvernării și majorității PSD, înființată de fostul ministru Tudorel Toader în 2018, a fost de fapt consecința atacului dat în perioada Liviu Dragnea asupra legilor justiției.

Contestată de la bun început de majoritatea magistraților, dar susținută de CSM, legea a fost repudiată de Comisia Europeană, care a cerut desființarea ei, dar și de Curtea Europeană pentru Justiție (CJUE), care a avut o poziție asemănătoare.

Performanțele SIIJ

De la înființare, în 2018, și până acum, Secția de Investigare a Infracțiunilor în Justiție (SIIJ) a făcut doar 5 rechizitorii.

Motive suficiente pentru ca PNL și USR să-și asume în repetate rânduri desființarea ei, atât în vremea când se aflau în opoziție cât și după ce au ajuns la putere.

De atunci au trecut însă trei trei ani, s-au schimbat ministrii justiției, majoritățile parlamentare și Secția Specială se află tot la locul ei.

Motivul principal ține de lipsa unei reale voințe politice, dovadă neînțelegerile din fosta coaliție pe această temă, dar și de susținerea primită de la vârful magistraturii, CSM, care s-a opus sistematic desființării ei.

În 27 decembrie 2019, Guvernul Orban a adoptat un Memorandum prin care se propunea desfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie.

Ministrul de la acea vreme, Cătălin Predoiu, spunea, ca și în prezent, că desființarea SIIJ este o prioritate a mandatului său.

Proiectul de lege pus de Predoiu în dezbatere publică în 4 februarie 2020 prevedea drept „garanții” oferite magistraților împotriva „abuzurilor” procurorilor ca acțiunea penală în cazul unui judecător sau procuror să poate fi începută doar cu autorizarea prealabilă a procurorului general, iar trimiterea în judecată a magistraților se încuviințează de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).

Aceste prevederi au fost criticate la vremea respectivă de mai multe asociații de magistrați care au susținut că reprezintă o întoarcere la perioada de până în 2004 și că magistrații capătă o superimunitate.

În prezent legea prevede că CSM-ul este cel are încuviințează reținerea, percheziția și arestarea unui magistrat, nu și trimiterea în judecată.

Articolele referitoare la acordul procurorului general pentru declanșarea acțiunii penale a generat controverse, așa că în proiectele de lege prezentate public câteva luni mai târziu Predoiu renunța această „garanție”.

Cazul Kovesi

Unul dintre cele mai controversate momente din istoria SIIJ a fost ancheta penală declanșată împotriva Laurei Codruța Kovesi exact în perioada selecției pentru funcția de procuror șef european. SIIJ nu a finalizat ancheta nici până acum, deși a fost somată de Înalta Curte, ultima oară în ianuarie anul acesta.

În luna martie anul trecut, majoritatea PNL-USR-UDMR din Camera Deputaţilor a adoptat proiectul de lege privind desfiinţarea Secţiei speciale, însă cu mai multe amendamente, printre care şi unul al deputatului minorităţilor naţionale Ionel Stancu, susţinut şi de UDMR, care relua prevederea din primul proiect al lui Cătălin Predoiu: magistraţii pot fi trimişi în judecată doar cu încuviinţarea CSM.

Neînțelegerile din coaliția de guvernare au continuat, UDMR se opunea ca dosarele de la SIIJ să fie preluate de DNA, le voia la Parchetul General.

De fapt, nici PNL nu se plasa clar în favoarea desființării SIIJ, altfel decât declarativ. Principala opoziție la desființarea Secției Speciale a fost aceea ca dosarele să nu fie trimise la DNA.

Nici măcar poziția Comisiei de la Veneția, sesizată de fostul ministru al Justiției, Stelian Ion, care recomandat ca toate amendamentele să fie înlăturate complet din lege, nu a schimbat poziția PNL și UDMR:

În final, legea a fost blocată, fostul ministru al Justiției din partea USR, Stelian Ion, nu a beneficiat nici de susținerea PNL, nici de cea a președintelui Klaus Iohannis, fiind înlăturat din funcție.

Coaliția de guvernare s-a rupt, iar criza politică s-a terminat cu intrarea la guvernare a PSD, unul dintre susținătorii Secției Speciale.

Cătălin Drulă despre dependența de gazul rusesc
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:26 0:00
XS
SM
MD
LG