Linkuri accesibilitate

2021, un an pierdut pentru reformele din Justiție


Mult așteptatele reforme ale sistemului de justiție nu au avansat nici în controversatul an politic 2021.

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și-a prezentat, marți, în prezența președintelui Klaus Iohannis, raportul de activitate pe 2021. Din punct de vedere al reformelor așteptate de și în sistemul judiciar, acesta pare a fi un an pierdut.

Pentru CSM-ul condus de Bogdan Mateescu au fost semnalate, din interior, aceleași probleme ca în trecut: aparat propriu supradimensionat, lipsa de asumare a deciziilor, superficialitate, circuite administrative birocratice, întârzieri în efectuarea lucrărilor.

Aceste neajunsuri au fost enumerate în noiembrie, în prezentarea făcută de procuroarea Tatiana Toader, cea care a candidat pentru funcția de vicepreședinte al CSM pentru anul viitor. Secția pentru procurori a CSM l-a preferat pe Nicolae Solomon.

Președintele instituției urmează să fie votat în plen peste o săptămână.

Coerența și independența

În decembrie 2020, la anunțul candidaturii, actualul președinte al CSM, Bogdan Mateescu, milita pentru „un Consiliu coerent, care sa contribuie cu toată energia lui și cu toată forța argumentelor miilor de magistrați la îmbunătățirea cadrului legal care să le apere cu adevărat independența, în contextul imensei responsabilități pe care o poartă”.

După un an, contribuția CSM la îmbunătățirea cadrului legal pentru apărarea independenței magistraților nu se regăsește în schimbări notabile, iar Consiliul continuă să fie o instituție divizată. Raportul de activitate pe 2021 a fost aprobat cu 13 voturi pentru, două împotrivă și patru voturi nule.

Președintele CSM, Bogdan Mateescu, a avut o relație tensionată cu fostul ministru al justiției, Stelian Ion.
Președintele CSM, Bogdan Mateescu, a avut o relație tensionată cu fostul ministru al justiției, Stelian Ion.

La ședința de bilanț de marți, Mateescu a continuat conflictul mai vechi cu fostul ministru al Justiției, Stelian Ion, și l-a indicat pe acesta ca principalul vinovat de faptul că reformele din sistem s-au lăsat așteptate, proiectele de lege nefiind discutate cu fiecare magistrat din țară.

Ca realizare, Mateescu a amintit declanşarea concursurilor de admitere în sistemul judiciar, lucru menit a reduce din presiunea exercitată de numărul mare de dosare de soluționat.

„Momente” CSM în 2021

  • În februarie 2021, plenul CSM a avizat negativ, cu 11 voturi pentru şi 8 împotrivă, proiectul de lege privind desfiinţarea SIIJ. Judecătoarele Lia Savonea şi Gabriela Baltag, au criticat proiectul iniţiat de ministrul Justiţiei, Stelian Ion. Atunci, majoritatea membrilor CSM s-au opus desfiinţării Secţiei speciale, fiind nemulţumiţi şi de faptul că noul proiect nu mai conţine „garanţii” în cazul anchetării magistraţilor, pe care presa le-a numit „super-imunităţi”, aşa cum apăreau în proiectul ministrului Cătălin Predoiu.
  • În martie 2021, CSM sesiza Inspecția Judiciară pentru a verifica dacă se impune apărarea independenţei autorităţii judecătoreşti în urma declaraţiilor publice privind modul de instrumentare a dosarului „10 august”. Două luni mai târziu, Inspecția Judiciară condusă de Lucian Netejoru decreta că declaraţiile premierului Florin Cîţu, ministrului Justiţiei, Stelian Ion, vicepremierului Dan Barna, dar şi ale unor europarlamentari cu privire la instrumentarea dosarului „10 august” au dus la afectarea independenţei autorităţii judecătoreşti în ansamblul său.
  • Tot în martie, Bogdan Mateescu, sesiza Inspecţia Judiciară pentru a verifica dacă declaraţiile ministrul Justiţiei, Stelian Ion, privind preluarea unor dosare „cu japca” au fost de natură să afecteze independenţa procurorilor. Reacția lui Mateescu a venit după ce fostul ministru Stelian Ion a afirmat că va solicita procurorului general realizarea unui control la unităţile de parchet pentru a verifica cum sunt declinate sau preluate anumite dosare.
  • În iulie, CSM a decis organizarea concursurilor de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii (INM) şi magistratură. Decizia a venit după ce, cu o lună înainte, Senatul a adoptat o lege care permite deblocarea organizării concursurilor de admitere în magistratură, lege reexaminată ca urmare a unei decizii a Curţii Constituţionale.
  • În septembrie era inaugurat Palatul de Justiție din Ploiești. La momentul respectiv, la ceremonie a participat fostul premier Florin Cîțu, ministrul interimar al Justiţiei, Lucian Bode și președintele CSM Bogdan Mateescu. Cîțu a afirmat atunci că pentru finalizarea construcţiei a fost nevoie de peste 20 de ani şi 28 de miniştri, iar o situaţie de acest fel nu mai poate fi tolerată în România. Șeful CSM preciza atunci că „Justiţia, puterea judecătorească nu trebuie privită sub nicio formă ca Cenuşăreasa. Justiţia nu trebuie să fie privită ca fiind o consumatoare de resurse. Justiţia trebuie să fie privită aşa cum este, a patra putere în stat”.

În urmă cu un an, în decembrie 2020, la ședința de alegere a noului președinte al CSM, președintele Klaus Iohannis indica ca vinovat pentru relele din justiție o majoritate parlamentară ostilă.

„Procesul de reparare a legilor Justiţiei, de creare a unui cadru legislativ coerent, stabil şi de implementare a recomandărilor MCV, ale Comisiei de la Veneţia sau ale GRECO a început deja. Motivul pentru care acest demers nu s-a finalizat însă este bine cunoscut: o majoritate parlamentară care nu numai că nu a făcut niciun secret din faptul că este ostilă unor reforme reale ale sistemului judiciar, dar care s-a şi dedicat trup şi suflet adoptării unor legi menite să-i apere pe infractori”, declara Klaus Iohannis.

Pandemia și politicienii, frânele sistemului

Un an mai târziu, pe lângă politicieni, președintele a adăugat pandemia la motivele pentru care nu s-au făcut reformele mult așteptate din justiție. În plus, Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) ar produce „anomalii”.

„Pandemia și schimbările din mediul politic autohton au frânat reformele demarate în anii trecuți, însă acestea nu mai pot întârzia. România are nevoie de un cadru legislativ stabil și coerent, procesul de revizuire a legilor justiției trebuie să fie finalizat, iar anomalii precum cele generate de Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, înlăturate”, a susținut Iohannis la ședința CSM.

  • 16x9 Image

    Virgil Burlă

    Jurnalist de investigații, a lucrat în 20 de ani de carieră la diverse publicații. Uneori cu patimă sau cu sentimentul că totul este pierdut. Ghidat de interesul public și pasionat de studiul comunismului ca experiment social, Virgil Burlă crede că jurnaliștii sunt „agenții sanitari” ai societății.

Ce spune primarul din Bolintin Vale despre conflictele din localitate
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:20 0:00
XS
SM
MD
LG