Nu e vorba doar de bani.
Deși un impact bugetar al măsurii nu a fost atașat proiectului votat de senatori ieri, creșterea salariilor demnitarilor nu ar fi devalizat bugetul de stat, în cazul în care propunerea legislativă ar fi devenit lege.
Gestul în sine, în schimb, plasat într-o perioadă în care populația este îndemnată să facă economii, cu o iarnă la orizont care se anunță grea și cu o inflație și un război cu efecte imprevizibile, știrbește și mai mult fărâma de încredere pe care românii o mai au în politicieni și, mai grav, în instituțiile statului pe care aceștia le reprezintă, spun analiștii consultați de Europa Liberă.
În august, un sondaj Avangarde releva că premierul României, generalul în rezervă Nicolae Ciucă, era cotat la un nivel de încredere de 18%, în timp ce președintele țării, Klaus Iohannis, avea o cotă de încredere de 15%.
Iar votul de miercuri, care alimentează și mai mult narativul „noi vs ei” prin care mulți cetățeni se raportează la politicieni, nu are cum să îmbunătățească aceste cifre.
Într-un interviu telefonic acordat Europei Libere pe acest subiect, dr. Raluca Alexandrescu, de la Facultatea de Științe Politice a Universității București, numește modul în care acționează Executivul și Legislativul în ultima perioadă ca o „decuplare totală de agenda publică reală”.
„Nici nu cred că este nevoie să mai argumentăm cât de neadecvată este o asemenea măsură în contextul actual”, spune cadrul universitar, care crede că instituțiile publice creează în ochii cetățenilor nu doar sentimentul unei dezarmări în fața crizei care ar putea urma, ci și o revoltă alimentată de faptul că „se îngrijesc de proprii funcționari sau de demnitari”.
Clasa politică pare să fi uitat că „agenda publică pare să fie despre cetățeni”, mai spune Alexandrescu, fapt care nu se întâmplă de ieri, de azi.
„Acesta gesturi au consecințe”
Efectele? Imprevizibile. „Încrederea în guvernare, în stat, aș spune - mai grav decât atât - în instituțiile statului, este într-o scădere dramatică (…) Cred că asistăm la o scădere în calitatea actului de guvernare și în calitatea, pe de altă parte, a selecției clasei politice. O scădere pe care o vedem nu numai la nivelul actelor politice executive sau legislative de fiecare zi, ci o vedem și la nivelul recrutării unei noi clase politice”, spune Raluca Alexandrescu.
Profesorul Cristian Preda merge și mai departe și arată că astfel de voturi precum cel de miercuri – chiar dacă nu s-a transpus încă într-o lege – pot afecta inclusiv democrația din România. Nu votul în sine, ci semnificația reverberată de acesta în societate.
„E vorba de un egoism care vine într-un moment de criză, de emoții, de îngrijorare pentru toată lumea. Asta, politic, este teribil, pentru că dă apă la moară celor care contestă cadrul democratic, dă apă la moară populiștilor, dă apă la moară celor care sunt nostalgici și care, fără a ști prea multe despre comunism, visează la ordinea totalitară. Toate gesturile astea au consecințe pentru că ele alimentează decepții deja consolidate în imaginarul nostru politic, în cultura noastră democratică. Din păcate”, spune Cristian Preda, pentru Europa Liberă.
Decanul de la Facultatea de Științe Politice a Universității București cataloghează gestul parlamentarilor ca fiind unul „ridicol”, care ar putea să afecteze nu doar încrederea în politicieni, ci și în autorități.
„Există vorba franțuzească «ridicolul nu ucide», de data asta chiar ucide ceva și anume orice credibilitate. Cum pot să mai discute parlamentarii despre compensări de 0,50 sau 0,70 sau 1,2 de lei când măririle pentru ei și protecția pe care și-o oferă împotriva inflației e atât de darnică? Ei își oferă un concediu în Caraibe și, pentru cetățeni, oferă maximum o eugenie”.
Mai grav, continuă Cristian Preda, e că politicieni știu că astfel de decizii afectează credibilitatea și așa ștearsă pe care populația o are în autorități, însă acest fapt nu pare să intereseze pe unii dintre ei.
„Asta arată că simțul datoriei publice, al datoriei față de comunitate, datoriei dată de interesul general e sublim, dar lipsește cu desăvârșire, ca să cităm un clasic.”
Raluca Alexandrescu, completează tabloul cu o constatare din sălile de curs în care predă.
„Eu predau Facultatea de Științe Politice și am studenți minunați, care ar face de zece ori mai multă treabă bună decât cei mai mulți dintre cei pe care îi vedem în acțiune acum. Dar ei nu își pot croi drum pentru că există o contra selecție pe care o constat și la nivelul discursului și la nivelul actelor politice, practic în fiecare zi”.
Cum profită PSD de scandal
Cel mai mare partid din România, ai cărei parlamentari au votat miercuri, la Senat, pentru majorarea salariilor demnitarilor, profită acum de acest scandal politic. Prim-vicepreședintele PSD, Sorin Grindeanu, a catalog, joi, decizia colegilor săi de la Senat ca fiind una „proastă”.
„Sper ca la Camera Deputaților să fie respinsă propunerea de la Senat. Eu zic că indemnizația pe care o avem acum este absolut decentă. Punct. Nu există motive să fie crescute. Punct”, a spus Grindeanu, care a spus că, pentru el, votul de la Senat a fost o „surpriză”.
„Am convingerea că a fost o greșeală ce s-a întâmplat în Senat, și Camera Deputaților va repara această greșeală”, a mai spus Grindeanu.
Cu toate că PSD spune că va repara greșeala în Camera Deputaților, ei vor să păstreze majorarea indemnizațiilor pentru aleșii locali. Spre deosebire de Senat, vor dispărea majorările pentru parlamentari și miniștri.
31 dintre colegii lui Sorin Grindeanu de la PSD, senatori, au votat miercuri proiectul care prevedea, printre altele, și creșterea salariilor demnitarilor. Alături de PSD, proiectul a fost votat și de PNL, UDMR și AUR. Singurii care s-au împotriva au fost senatorii USR.
„Reparația” la care se referă Sorin Grindeanu e că votul Senatului în acest proiect nu e final, acesta aparținând Camerei Deputaților înainte ca forma finală a legii să ajungă pe masa președintelui României – al cărui salariu este și el majorat conform proiectului votat la Senat.
După vot, mai mulți parlamentari români, de la toate partidele, au justificat de ce cred ei că o astfel de majorare este oportună. Președintele Comisiei de Muncă din Senat, Virgil Guran (PNL), e de părere că parlamentarii români trebuie să „învețe” să fie „bogați și cinstiți”.
„În 90 l-am auzit pe Ion Iliescu cum spunea să fim săraci și cinstiți. Eu cred că trebuie să începem să învățăm să fim bogați și cinstiți și țara o va duce mai bine. Pentru mine nu mă avantajează o creștere de salariu că Dumnezeu m-a ajutat și am firma mea de 32 de ani și de acolo trăiesc, nu din ce se întâmplă la Parlament. Cred eu că trebuie să terminăm cu această gândire să nu se crească salariile la primari. Eu cred că trebuie să creștem cerințele pentru performanță și asta e foarte important”, a explicat președintele Comisiei de Muncă din Senat, la finalul ședinței de plen.
Liberalul Marcel Boloș, ministrul Fondurilor Europene, a comparat situația miniștrilor români (și ei cu salarii mărite conform formei de la Senat) cu cea a omologilor lor din Uniunea Europeană.
„De multe ori am fost la reuniunile Consiliului de miniștrii și (...) nivelurile miniștrilor de salarizare depășesc 15.000 de euro în timp ce un demnitar al României are 2.500 de euro. Și acest lucru spune foarte multe despre ceea ce înseamnă sistemul de salarizare românesc al demnitarilor”, a spus Boloș.
Iar Kelemen Hunor, într-o declarație oferită la Euronews, lasă de înțeles că majorările ar trebui, de fapt, să crească calitatea administrației din administrație, cu precădere din cea locală.
„În acest moment poţi să spui că pentru parlamentari nu trebuie să măreşti salariile, e ok, nu-i nicio problemă, se poate, dar pentru aleşii locali trebuie să faci un pas. Şi asta a fost ideea. A fost o discuţie în coaliţie la un moment dat, şi asta a fost ideea. Nu era vorba de parlamentari”, a declarat Kelemen Hunor.
Cum au ajuns senatorii să își majoreze propriile salarii
Senatul a adoptat, marți, creșterea indemnizațiilor președintelui, miniștrilor, parlamentarilor, primarilor, președinților de consilii județene și locale și majorarea sporurilor funcționarilor publici implicați în procesul legislativ.
Cu 91 de voturi pentru (PSD, PNL și UDMR) și 22 împotrivă (USR), senatorii români au dat undă verde proiectului ce ar vedea creșterea propriilor salarii cu 25%. Amendamentul privind majorarea salariilor a fost propus de senatorii UDMR Turos Lorand și Fejer Laszlo-Odon.
Potrivit acestuia, un parlamentar va beneficia de o majorare cu 2.000 de lei a salariului brut, iar majorarea se va aplica de la 1 noiembrie 2022. Amendamentul va mări cu 25% inclusiv salariile și sporurile personalului de specialitate implicat în procesul legislativ din cadrul Secretariatului General al Guvernului, Parlamentului, Consiliului Legislativ și Administrației Prezidențiale.
Amendarea Proiectului de lege vine după ce Curtea Constituțională a României (CCR) a admis, miercuri dimineața, sesizările venite din partea USR în legătură cu proiectul de lege privind majorarea salariilor din sistemul public.
USR susține că măsura este neconstituțională și a depus în acest sens două sesizări în care invocă lipsa fișei financiare, încălcarea bicameralismului și încălcarea procedurilor parlamentare de adoptare a legilor.
