Temperaturile ridicate din ultimele două săptămâni pun organismul uman la încercare, în sensul că oamenii se adaptează greu la temperaturi de peste 38-39 de grade Celsius.
În timp ce meteorologii spun că aceste perioade caniculare vor deveni „normalul” de acum încolo, medicii spun că soluția este adaptarea și respectarea regulilor, astfel încât viața oamenilor să nu fie pusă în pericol.
„Problema este că în ultima vreme ne confruntăm cu temperaturi foarte mari pentru care nu suntem adaptați. Nici n-am avut în România foarte frecvent temperaturi peste 39°C, dar acum există acest val de căldură, când temperatura este înaltă pentru multe săptămâni”, spune Sandra Alexiu în interviul pentru Europa Liberă.
Una din măsurile recomandate de medic pentru a evita problemele de sănătate este folosirea aerului condiționat, dar „în aport indirect, deci nu să bată direct pe noi”.
Canicula aduce și pericolul infectării cu E-coli în urma îmbăierilor în Marea Neagră, după cum au arătat specialiștii de la Direcția de Sănătate Publică din Constanța. Sandra Alexiu spune că bacteria E-coli provine din intestinul gros al omului, dar poate fi evitată dacă nu înghițim apa.
1. Europa Liberă: Zilele trecute medicii avertizau că apa mării de la Eforie Nord și Năvodari e plină de E-coli. Cât de indicat e să ne îmbăiem în Marea Neagră? Dar în piscină?
Sandra Alexiu: În general, această bacterie, E-coli (n.r. denumirea științifică este Escherichia coli), se găsește în intestinul gros al omului, ceea ce înseamnă că ajunge în apă din intenstinul gros al omului, de obicei prin defecație.
Fie că vine direct de la oameni care fac acest lucru în apa respectivă, fie că vine de la deversări care vin din partea de canalizare, care nu este filtrată corect, ajunge într-o apă în care ne îmbăiem.
2. Europa Liberă: Ce boli sau infecții riscăm să facem?
Sandra Alexiu: Câtă vreme nu înghițim această apă, nu este extrem de periculos, pentru că acțiunea pe piele nu este atât de gravă. Dar dacă înghițim această bacterie, pentru că se transmite prin apă, poate să determine o serie de modificări și o serie de afectări, boli, inclusiv boli digestive rapide.
Deci putem să facem o diaree acută cu sindromele de deshidratare severă, cu febră, frisoane, mai ales la copii. Lucrurile sunt mai grave și cu complicații la persoane care stau cu imunitatea mai prost. Și atunci, ca să ne asigurăm că nu se întâmplă asta, trebuie ca apa să fie curată.
Problema este cu microbii care se transmit prin apă, care este înghițită.
Și la fel s-a discutat și despre holeră. E aceeași problemă. Virusul holeric. Dacă este într-o cantitate care să determine infecții în apă și apa este înghițită, atunci este posibil să facem o afectare, pentru că este se transmite prin apă. La fel, o mulțime de enterovirusuri cu care copiii fac frecvent enterocolite sau alte boli produse de enterovirus se pot transmite prin apă, dar apa înghițită.
Când se transmite prin aer trebuie să ne ferim de picături care să se dau prin tuse, prin strănut ș.a.m.d. Când se transmite prin apă este important să nu băgăm în gură, să nu înghițim sau să nu folosim mâinile murdare care, băgate în gură, aduc acest microb în caz de infecție.
3. Europa Liberă: În caz de infecție ce facem?
Sandra Alexiu: În caz de infecție, pentru că vorbim de infecții mai ales digestive, trebuie să avem grijă să combatem febra și deshidratarea. Astea sunt primele lucruri care ne preocupă, indiferent de vârstă.
Sunt vârste la care sunt mai grave și care pot duce la degradări rapide ale stării de sănătate, așa cum se întâmplă la sugari, care se deshidratează foarte ușor. Gândiți-vă că ei pierd apă pe toate căile, varsă, fac diaree, transpiră foarte mult, pierd apă și ioni pe toate părțile și se deshidratează rapid.
În acest caz, părinții trebuie să apeleze la sistemul medical pentru că au nevoie, cel mai adesea, de suplimentare și hidratare, de obicei prin perfuzii.
4. Europa Liberă: Începând cu luna iulie, temperaturile au fost de 35-38 de grade în sus. Ce schimbări de metabolism pot apărea de la căldură?
Sandra Alexiu: Problema este că în ultima vreme ne confruntăm cu temperaturi foarte mari pentru care nu suntem adaptați. Nici n-am avut în România foarte frecvent temperaturi peste 39°C, dar acum există acest val de căldură unde temperatura este înaltă. Mai mult decât atât, avem un indice crescut de umezeală, ceea ce face aerul aproape irespirabil.
Căldura foarte mare, însoțită de umezeală, aduce după sine niște modificări pentru care omul nu este adaptat. Și atunci trebuie să ne luptăm și să ne adaptăm contra acestor probleme.
Nu apar modificări structurale de metabolism. În schimb, omul, fiind deshidratat, este afectat. Din punctul ăsta de vedere, o deshidratare severă agravează niște boli cronice, în esență se modifică echilibrul ionic. E problemă și pentru cardiaci, și pentru pacienții care au probleme de rinichi.
La fel, o atmosferă în care este un indice mare de umezeală le face rău asmaticilor și celor cu bronjite cronice.
Cei cu imunitatea scăzută sunt foarte expuși pentru că pe căldură mare este un atac al germenilor care se transmit prin apă și care înfloresc în perioada foarte, foarte caldă.
Toată lumea trebuie să evite expunerea la căldură directă, să fie bine hidratată, să iasă doar atunci când este posibil. În general, să evite orele când este căldura cea mai intensă, să nu se expună direct la soare.
Să nu uităm de cei care au probleme de piele, pentru că persoanele care au diverse boli de piele sau sunt cu pielea foarte deschisă la culoare sunt expuse la arsuri și la afectări cutanate care pot duce până la cancerul de piele.
5. Europa Liberă: La câte grade un organism sănătos începe să sufere?
Sandra Alexiu: La peste 35° Celsius în general se declară prag de caniculă și aici toată lumea are de suferit, dar sunt persoane care sunt mai sensibile și care au toleranță scăzută la căldură, chiar dacă nu suferă de anumite boli.
Cel mai comod și cel mai bine te adaptezi la maxim 26°C. Peste această temperatură sunt persoane care nu mai tolerează sau se adaptează cu dificultate. Numai pacienții cu afecțiuni tiroidiene ce probleme au! Nu suportă căldura și au senzația de sufocare și sunt multe alte situații în care ne confruntăm cu acest lucru.
6. Europa Liberă: Ce măsuri luăm pe caniculă?
Sandra Alexiu: Să folosim aer condiționat, dar în aport indirect, deci nu să bată direct pe noi. Eventual, aparatul să fie pus într-o altă cameră și să nu bată direct pe noi. Și cu aerul condiționat trebuie să avem grijă, pentru că se usucă foarte mult aerul și sunt persoane care și din cauza asta nu tolerează aerul condiționat, din cauza uscăciunii.
Să ne hidratăm, să nu plecăm nicăieri fără o sticluță de apă în geantă. Să ne ținem acoperit capul.
În general să ne protejăm cu aceste măsuri, undeva între orele 11:00 și 17:00. E periculos să ieși afară. Dar dacă ieșim afară folosim filtre cutanate. Pentru cei care au probleme și se expun cu pielea la soare trebuie să folosească creme cu indice de protecție peste 50. Totdeauna la copii și pentru ceilalți care sunt cu pielea mai deschisă la culoare pot să folosească creme cu factor de protecție 50.
Aceste creme trebuie aplicate cu cel puțin o oră înainte de expunere și trebuie reaplicate. De exemplu, dacă intri în apa mării, după ce ieși trebuie să te dai din nou cu cremă cu factor de protecție.
7. Europa Liberă: Ce recomandați să mâncăm?
Sandra Alexiu: Alimentația trebuie să fie adaptată. Să nu mănânc grăsimi pentru că asta e o mare problemă, nu ajută organismul.
Trebuie să ne hidratăm foarte bine, să folosim legume și fructe care-s bogate în apă.
8. Europa Liberă: De ce nu e recomandat să bem băuturi reci de la frigider când afară sunt 40+ de grade?
Sandra Alexiu: Asta e o chestiune de toleranță personală. Sunt recomandate, de exemplu, pentru o hidratare mai bună, băuturi fierbinți. Nu e nicio problemă, pentru că cei care au băut o băutură fierbinte transpiră imediat și transpirația rapidă răcorește pielea. Însă depinde foarte mult cum tolerează fiecare. Sunt persoanele care locuiesc la munte și nu poți să le spui să nu bea rece, că la chiuvetă au oricum apă rece.
Însă, dacă temperatura apei este mai mică, nu poți să bei o cantitate foarte mare. Dar dacă temperatura e cumva la temperatura camerei, atunci poți să te hidratezi mai bine, bei mai multă apă, dacă e mai caldă.
9. Europa Liberă: Spuneați că nu suntem obișnuiți cu 39 de grade Celsius pe o perioadă așa de lungă și nu suntem adaptați. Dar cum ne adaptăm?
Sandra Alexiu: Lucrurile trebuie să se întâmple nu numai la nivel individual, ci și la nivel general. Adică trebuie fiecare să adaptăm activitatea noastră, dar și să existe un suport real din partea statului sau a comunității locale atunci când se întâmplă asta.
Aici vorbim de fântâni arteziene, de udare a asfaltului. Cumva să creeze un echilibru în care oamenii care trebuie oricum să iasă, aici să ne gândim la curieri de exemplu, și circulă prin caniculă să aibă locuri unde să se poată umbri, să existe fântâni care să răcorească aerul când este prea uscat sau să îndepărteze praful.
Ce spun eu e că fiecare comunitate trebuie să fie adaptată la astfel de situații.
Angajatorii care au oameni care lucrează în căldură trebuie să le asigure suplimente de lichide, să nu se lucreze când este maximul de caniculă, pentru că îți mor oameni în drum, se moare pur și simplu, se face stop cardiac de la temperatură înaltă. Și legislația prevede aceste lucruri, dar asta nu înseamnă că ele se și respectă totdeauna.
10. Europa Liberă: Când folosim aerul condiționat și când ventilatorul?
Sandra Alexiu: Cei care folosesc ventilatorul nu fac decât să păcălească puțin căldura, că scad un pic temperatura.
Aparatele moderne de aer condiționat nu mai sunt chiar atât de greu de tolerat. Sunt tot felul de sisteme silențioase, paletele se îndreaptă în zona în care nu ești plasat.
Ce recomandăm noi este ca temperatura să nu fie foarte mică. Adică de la o temperatură afară la 39 de grade Celsius nu facem 18 grade în interior, se recomandă să fie cât mai aproape de exterior.
Punem 24 de grade în interior. Astfel organismul se adaptează mai ușor când trece de la o temperatură de 24-25 grade la 40 de grade afară.
