Într-o primă instanță, fostul șef de stat primise, în 2021, o condamnare de un an, cu executare, decizia instanței fiind atacată cu apel de Nicolas Sarkozy.
În ceea ce este cunoscut ca „afacerea Bygmalion”, fostul președinte este acuzat, alături de alte 12 persoane, că partidul său, Les Republicains, ar fi colaborat cu o firmă de relații publice pentru a ascunde costurile campaniei sale electorale din 2012, când a candidat pentru un nou mandat.
El a negat în permanență acuzațiile.
În primă instanță, fostul președinte a fost găsit vinovat și a fost condamnat la un an de închisoare, însă instanța a specificat că executarea pedepsei ar trebui să ia forma arestului la domiciliu monitorizat electronic, transmite Agenția France Presse (AFP).
Pedeapsa stabilită miercuri de Curtea de apel este una mai blândă, în sensul că jumătate din pedeapsă este cu suspendare, însă mai dură față de recomandarea procurorilor, care au cerut ca întrega condamnare, de un an, să fie cu suspendare, mai notează agenția.
Fostul președinte a negat în permanență acuzaţiile potrivit cărora partidul său, Les Republicains, cunoscut pe atunci sub numele de UMP, ar fi colaborat cu o firmă de relaţii publice pe nume Bygmalion pentru a ascunde adevăratul cost al campaniei sale - marcată de evenimente-spectacol fastuoase, inedite până atunci în politica franceză.
În timpul unei audieri din procesul de apel, Sarkozy a dat vina pe unii membri ai echipei sale de campanie: "Eu nu am ales niciun furnizor, nu am semnat nicio ofertă, nicio factură", a spus el, conform News.ro, care citează agenția Reuters și BFM TV.
Preşedinte al Franței între 2007 și 2012, Nicola Sarkozy a rămas o figură influentă în rândul conservatorilor francezi, fiind în relaţii de prietenie cu preşedintele Emmanuel Macron.
Asta în ciuda unei serii de procese şi investigaţii declanşate pentru diverse probleme juridice legate de finanţarea campaniei sale, mai notează agențiile de presă.
