Liderii PNL și PSD s-au întrecut, în primele două luni ale lui 2022, în anunțarea unor măsuri economice care vor sprijini populația vulnerabilă. Intenția declarată era ca șocul scumpirilor din zona de energie, gaz sau carburant să poată fi mai ușor suportat. Analiștii economici consultați de Europa Liberă remarcă, însă, discursul demagogic și absența unor decizii concrete.
Reducerea TVA pentru alimente, scăderea TVA în zona de energie, pentru carburant sau chiar diminuarea taxei de la 19% la 17% au fost soluții vehiculate în mod repetat de liderul PSD, Marcel Ciolacu, sau de președintele PNL, Florin Cîțu.
PSD s-a opus, chiar în săptămâna invaziei din Ucraina, ca TVA să fie redusă de la 19% la 17%, iar CAS (n.r. – contribuțiile sociale) să scadă de la 25% la 20%. Ambele idei fuseseră avansate de liderul PNL. Surse din PSD au susținut că impactul bugetar ar fi fost de 30,5 miliarde de lei.
Social-democrații nu au precizat, însă, care ar fi fost impactul reducerii accizei la carburant, măsură propusă de Marcel Ciolacu.
Liderul PSD a afirmat că reducerea accizei la carburant ar duce la scăderea prețului carburantului cu 1 leu pe litru. Florin Cîțu susținea că reducerea accizei la carburant pentru trei luni ar avea un impact bugetar de 3 miliarde de lei.
Măsura, prezentată ca o decizie fermă a Coaliției, nu a mai fost aplicată. Comisia Europeană nu a fost de acord cu reducerea accizei la carburant.
Pe 24 februarie, Rusia a invadat Ucraina. După această dată, declarațiile liderilor Coaliției de guvernare despre impunerea unor noi măsuri de protecție economică au dispărut.
România se împrumută, inflația crește
În luna ianuarie, România s-a împrumutat cu peste 38 de miliarde de lei, în special din piața externă. Din această sumă, 9,6 miliarde de lei reprezintă componenta de PNRR.
Profesorul de economie Cristian Păun susține că ar trebui „să ne luăm cu mâinile de cap”, dar realitatea este că „nu sunt bani la buget, iar deficitul cronic este acoperit prin împrumuturi pe bandă rulantă, cu 6% dobândă la euro”. Potrivit acestuia, este cea mai mare dobândă la care se împrumută România din 2013 și până în prezent.
Analistul economic Dragoș Cabat face o paralelă în modul în care au acționat politicienii în cazul introducerii certificatului verde și aplicarea măsurilor economice. De fiecare dată s-a discutat mult subiectul, dar decizia nu a mai fost luată vreodată.
Problema Guvernului o reprezintă sursa de finanțare. Orice măsură care vine în sprijinul populației ar trebui acoperită din buget, fără a mări însă deficitul. Resursa financiară limitată îi determină pe politicieni să vorbească mult, dar să nu afecteze bugetul.
„Politicienii câștigă timp. Anunță populist că sunt în favoarea acestor măsuri care le-ar aduce voturi, dar realitatea spune că nu sunt bani care să finanțeze aceste reduceri de venituri la bugetul de stat. Sunt declarate ca măsuri probabile, nu se materializează în practică”, susține Dragoș Cabat.
Pentru profesorul Păun, cetățeanul e „dus cu vorba și amăgit”, iar politicienii dau senzația că „lucrează pentru binele cetățenilor”.
De mai multe ori, liderii PSD au acuzat Uniunea Europeană că a impus anumite limitări pe partea economică. Ministrul Muncii s-a plâns de procentul acordat pensiilor în PNRR, iar ministrul de Finanțe a spus că reducerea accizei nu s-a putut realiza din cauza Comisiei Europene.
Analiștii spun că politicienii sunt conștienți că nu au spațiul bugetar necesar unor astfel de măsuri, dar caută vinovații în altă parte.
„UE își dă seama că astfel de măsuri dinamitează stabilitatea fiscal economică și financiară a României. Nu putem să facem astfel de lucruri, având în vedere situația precară a României. Războiul va pune presiune și mai mare. Guvernanții s-au bucurat că nu au susținere la nivel european să facă aceste lucruri”, crede Cristian Păun.
Profesorul de la Academia de Științe Economice vorbește despre un „blestem al resurselor”, în sensul că România beneficiază de resurse, dar nu știe să le exploateze. În acest sens, a dat exemplu gazelor din Marea Neagră și indecizia politicienilor în privința unei legi offshore, care ar fi permis exploatarea acestora.
Dragoș Cabat subliniază că împrumuturile masive de la începutul anului „nu sunt un semnal bun în piață”, iar faptul că sunt anunțare măsuri economice nu înseamnă că statul are și bani pentru ele.
Din afara guvernului, dar totuși participant la ședințele Coaliției, Florin Cîțu deplânge modul în care a fost administrată economia în primele două luni. Verdictul acestuia este că economia nu a fost bine administrată, aluzia fiind făcută spre ministrul de Finanțe, Adrian Câciu, de la PSD.
Cele trei pericole majore pentru 2022
Principala problemă o reprezintă inflația. Președintele PNL spune că ea ar putea ajunge la două cifre în luna aprilie din cauza majorării prețurilor la gaze și energie electrică. În lunile februarie și martie a crescut semnificativ prețul carburantului, prețul barilului de petrol ajungând și la 139 de dolari. La începutul războiului, prețului barilului de petrol era sub 100 de dolari.
Situația se va înrăutăți în perioada următoare din cauza războiului din Ucraina și prin posibila scoatere a Rusiei de pe piețele internaționale.
Dragoș Cabat spune că s-ar putea să asistăm la o nouă creștere a prețului la gaze și carburant, cu impact important în următoarele 6-9 luni.
„După ce au crescut prețurile la energie și a fost primul val, apoi s-a văzut în prețul produselor alimentare și de primă necesitate, ca val 2, iar valul 3 s-a văzut la servicii. Acum venim iar cu un val 1, dacă Rusia e scoasă de pe piața gazelor. Va crește prețul la gaze și petrol, va genera un nou val 1”, explică procesul analistul economic.
În consecință, inflația va continua să crească și nu să scadă, așa cum erau așteptările.
Cristian Păun a declarat pentru Europa Liberă că inflația „va lovi din nou în lunile aprilie – mai”, iar războiul din Ucraina și posibila seceta vor agrava situația până la recesiune sau posibilă criză economică.
E posibil ca România să intre în recesiune economică?
Avertismente privind posibila intrare a României în recesiune economică vin chiar din interiorul Coaliție.
„Dacă administrăm bine economia, iar primele două luni nu sunt un exemplu, dacă administrăm bine economia putem avea o creștere economică mare. Dacă nu, riscul este foarte mare (n.r. – de recesiune)”, a afirmat Florin Cîțu, liderul PNL, când a fost întrebat despre posibila intrare a României în recesiune economică.
Profesorul Păun crede că „foarte probabil, România se îndreaptă spre recesiune economică” din cauza dezechilibrului bugetar.
România spera să evite recesiunea economică după terminarea crizei pandemice, spune Dragoș Cabat. În noile condiții, cu un război la graniță și cu creșterea prețurilor la gaz și carburant, „există posibilitatea ca România să intre în recesiune economică”, adaugă analistul economic.
În cazul în care România nu va reuși să ia măsuri active pentru protejarea populației, dar să mențină în același timp încasările bugetare, analiștii afirmă că putem asista și la o criză economică.
„Șansele ca salariile să crească pe măsura majorării prețurilor sunt foarte mici”, avertizează Dragoș Cabat.
USR insistă cu scăderea TVA
Bugetul beneficiază însă de pe urma scumpirilor la energia electrică, gaz sau carburant.
„Statul face mai mult profit dintr-un litru de benzină decât benzinăria de la care îl cumpărăm. Din aproximativ 7,5 lei litru, peste 3 lei sunt luați de stat sub direct din preț prin acciză și TVA. Din ce rămâne, benzinăria trebuie să plătească carburantul, logistica, cheltuielile de funcționare și salarii (jumătate din salarii îl ia tot statul prin taxele pe muncă) și dacă îi rămâne ceva, mai plătește și impozit pe profit”, este poziția deputatului USR, Claudiu Năsui.
Soluția propusă de USR este scăderea TVA pentru carburant de la 19% la 5%, iar o inițiativă legislativă a intrat deja pe circuitul parlamentar.
A crescut prețul grâului, Spania raționalizează vânzarea de ulei
Bursele internaționale au reacționat după invazia rusă din Ucraina. Cele două state erau exportatoare de materie primă și gaz. Prețul grâului și al porumbului au ajuns la un nivel record, înregistrând o creștere de aproape 40% după 1 februarie. Supermarket-urile din Spania au decis să raționalizeze vânzarea uleiului de floarea soarelui, o persoană putând cumpăra cel mult 5 litri.
Prețul aluminiului este și el în creștere, iar materiile prime devin din ce în ce mai scumpe cu efect direct asupra inflației și dezvoltării economice.
