Linkuri accesibilitate

Un medic român din Franța vorbește despre Plaquenil și despre efectele în România ale unei contaminări severe cu coronavirus. INTERVIU


Medicul Mircea Ciungu descrie diferențele de organizare între Franța și România pe timpul pandemiei de coronavirus

Franța a trecut de 100.000 de contaminări depistate cu SARS-Cov-2 și este una dintre țările europene cele mai afectate de pandemie, însă mai puțin în comparație cu Spania și Italia. Am căutat o explicație și așa am ajuns la medicul de origine română Mircea Ciungu, care se declară „în luptă cu coronavirusul”. Mircea Ciungu a făcut o paralelă între sistemul medical francez și cel românesc, descriind, pentru cititorii Europei Libere, cum s-a pregătit sistemul medical francez pentru pandemie. Cum vede un medic școlit în România, specialist în medicină generală, cu propriul cabinet în Occitania, situația din România, unde se greșește și care ar fi soluțiile. Este un interviu în care un medic care s-a întâlnit cu noul coronavirus în practică explică de ce este atât de diferit, de ce victimele sale devin neputincioase și cum se administrează Plaquenil.

Europa Liberă. Franța are o rată mai mică de îmbolnăviri decât alte țări vest-europene, cum ar fi Italia, Spania și Germania. Are și mai puține decese. Cum se explică?

Mircea Ciungu. „Printr-un număr mare de paturi în reanimare, dar mai ales prin profesionalismul celor care asigură asistența în aceste secții de terapie intensivă. Un atuu major al sistemului francez de sănătate sunt infirmierele, echivalentul asistentelor de la noi. Au o pregătire excelentă, sunt dedicate pacienților, în ciuda unor salarii mai degrabă modeste.Sunt unul din stâlpii unui sistem de sănătate solid. Avem, de asemenea, și sistemul care premite ca pacienții care nu au nevoie neapărat de asistență în spital să fie reținuți și urmăriți la domiciliu”.

Europa Liberă. Câte paturi sunt disponibile pentru reanimare?

M.C. „Mi-e greu să vă dau un număr exact. Inițial, Franța avea 5.000 de paturi la reanimare. Au urcat la 10.000, într-o primă etapă, iar acum sunt în pregătire pentru a ajunge la 14.0000 . Deci, 14.000 este un număr pe care putem conta astăzi.”

Europa Liberă. Ce a schimbat Franța pentru pandemia de coronavirus?

M.C.„În primul rând, Franța are spitale foarte bune! Există, mai apoi, și o organizare foarte bună, astfel încât pacienții sunt orientați acolo unde sunt locuri. Este, am putea spune, ca în turnul de control al unui aeroport! Pacienții pot fi transferați cu trenuri rapide, de mare viteză, cu aviane, avem elicopterele armatei la dispoziție. În al doilea rând, aș numi implicarea medicilor de familie, care aici sunt foarte respectați pentru abnegație și pentru profesionalism. Pacienții trec prin filtrul medicului de familie, la spital ajung doar cei care au simptome de agravare a infecției. De asemenea, în Franța avem un sistem de asistență de urgență foarte prompt și profesinist, acel renumit numar 15. La care se adaugă pompierii, care sunt adesea primii prezenți la o urgență medicală . Profesionalism, organizare, încredere și disciplină”.

Europa Liberă. Se fac testări în masă în Franța? În România s-au făcut în medie 2.000 de teste/zi

M.C. „Nu. Sunt testate cadrele medicale și pacienții cu simptome grave în ambulator și, bineînțeles, cei din spital. Primul ministru a anunțat o creștere masivă a testărilor în următoarele săptămâni. Testele actuale nu sunt foarte fiabile. Eu am avut un pacient cu toate simptomele, ținut două săptămâni în reanimare, care a ieșit ieri din spital, dar care, la testul inițial a ieșit negativ. Se va trece la testare în vederea determinării prezenței anticorpilor, ceea ce va releva contaminarea și vindecarea ulterioară. Deocamdată, nu se fac testări în masă. Adaug că la Marsilia se fac testări la cerere, dar acolo este profesorul Didier Raoult, un personaj controversat în lumea medicala , dar un tip curajos. Raoult a propus primul utilizareaîn mod curent, în tratamentul pentru coronavirus, a medicamentului Plaquenil. Menționez că acest Plaquenil poate fi foarte periculos pentru pacienții care au probleme cardiace. Trebuie administrat doar în spital, sub control cardiologic. Este nevoie măcar de un EKG înainte de a-l administra. În plus, mai sunt medicamente care, în asociere, pot declanșa tulburări de ritm cardiac foarte grave, fatale chiar.”

Europa Liberă. Ce ați observat diferit ca formă de manifestare la Covid-19?

M.C. „În primul rând tusea. O tuse seacă, iritativă, foarte obositoare, apoi febra mare, care poate urca, pentru câteva zile, la 39 de grade, în special seara. Pe timpul zilei, febra scade la 35,5 grade și avem, așadar, hipotermie. Constant, sunt dureri de cap, curbatură (durei musculare) , uneori diaree ca simptom de început, dar agravarea apare odata cu dispneea (respirație dificilă, accelerarea frecvenței respirației la peste 20 pe minut și scăderea oxigenării sângelui, la sub 90). Tusea poate dura chiar 7-9-10 zile înainte de agravarea simptomelor . La ascultația pulmonară se depistează semne la nivelul ambilor plămâni, atunci când virusul a atacat deja plămânii. Pe scurt, dureri la nivelul toracelui, stare de rău și respirație dificilă. Pacientul are senzația de sufocare. Ce este diferit la infecția cu noul coronavirus? Pneumonia este de obicei localizată la un singur plămân. O asculți într-un loc precis, pe când la Covid 19, virusul atacă masiv ambii plămâni, de aici insuficiența respiratorie și necesitatea punerii rapide sub oxigen sau chiar inducerea comei asistate, pentru că în lipsă de oxigen putem avea o afectare generală a tuturor organelor și, deci, de șoc care duce la deces.”

Europa Liberă. Mai are și alte particularități acest virus?

M.C. „Trebuie spus că acest virus nu este foarte bine cunoscut. Abia acum se pun cap la cap experiențele celor care luptă contra lui. Contagiozitatea este net superioară virușilor care provoacă gripele sezoniere, de aici și răspândirea lui masivă și transformarea în pandemie. Avem apoi patogenia diferită, încă insuficient cunoscută. Diferit este și acest atac masiv al plămânilor, care este devastator. Nu știm de ce există o perioadă de latență, nu știm de ce sunt mai expuși unii oameni, în comparație cu alții. De pildă, au fost nonagenari care s-au vindecat, în vreme ce persoane tinere au decedat.Nu știm nici ce imunitate oferă. Acest virus este centrul atenției medicinii mondiale.”

Europa Liberă. Cum se vede din Franța organizarea sistemului medical românesc pentru coronavirus ?

M.C. „Un confrate din România pe care l-am contactat ieri mi-a rezumat situația într-un cuvânt : bulibășeală. România este nepregătită pentru a face față unei extinderi rapide de felul celor din Italia și Franța. Lipsa de prevedere. În România au avut practic o lună avans și n-au făcut mare lucru, lipsa de organizare, impresia că este un heirup pompieristic și lacunele de mentalitate ale sistemului medical românesc: feudele medicale, desconsiderarea medicilor de familie, supușenia de tip scalvagist în fața Direcțiilor de Sănătate Publică și a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Demisiile, de la miniștri la medicii din teritoriu, intrarea în carantnă a unor spitale în plină criză, lipsa unor mijloace elementare ca măștile, arată o situație haotică.”

Europa Liberă. Cum vedeți demisiile unor medici și ale unor asistente?

M.C.„Demisia este un gest impardonabil dacă medicul demisionar nu rămâne la datorie, adică la dispoziția pacienților. Pare un non sens, dar să zicem că demisia este un act de protest, numai că pacientul nu trebuie pedepsit. Medicii nu trebuie să arate că le este frică de virus. Medicii noștri sunt debusolați înainte să se arunce în luptă. Mi se pare foarte grav.”

Europa Liberă. Pot fi medicii demoralizați de lipsa echipamentelor de protecție în spitale?

M.C. „Da, lipsa de echipament este o cauză, dar și lipsa leadership-ului din sistemul de sănătate trebuie amintită.Am citit o postare (pe facebook n.r) a unui medic din Deva. Spune că, de când își asumă calitatea de medic, este vorba de peste 30 de ani, niciodată nu a intrat în cabinet nepregatită. Acum, da! Nepregatită moral, nepregatită material. Este cumplit!”

Europa Liberă . Ce s-a greșit?

M.C.„Oooo! este o poveste lungă ca Miorița. În 89 am avut șansa libertății și a schimbării societății . Nu am făcut-o. Este pur și simplu decizia politică a celor vremuri. Am perpetuat sistmul „fiecare se descurcă”, fiecare pe cont propriu. Mie, pentru un cabinet în Timisoara, mi s-au cerut 10 mii de mărci în anii 90. Medicina românească a urmat drumul pe care a mers societatea. Feude, management incompetent și fraudulos, cadre superioare afiliate partinic - și actualul ministru a fost parlamentar, îi acord credit cu parcimonie. Este, mai apoi, o lipsă acută de finantare, cea mai slabă finanțare din UE!! De altfel, chiar cunosc medici care au fost și sunt parlamentari și nu au făcut nimic pentru sistemul sanitar. Și-au urmărit interesele. De pildă, în Franta, președintele și primul ministru iau decizii pe baza recomandărilor unui consiliu sanitar . Sunt somități ale medicinei franceze. În România, am senzația că politicienii se ocupă de criză, or, la câtă incompetență au dovedit în conducarea țării, mă aștept la un fiasco și în această luptă contra virusului. ”

Europa Liberă.Ce efecte credeți că va avea în România această dezorganizare? Vor fi mai multe victime? Va dura mai mult?

M.C. „Dacă se repetă scenariul din Italia, Franța și Spania, ne putem aștepta la o catastrofă umanitară. DACĂ!!! populatia nu respectă izolarea la domiciliu. Este șansa nostră!! Să le spunem mereu să stea acasă, să le dam măști în cazul când trebuie să iasă! Doar așa putem evita răspândirea virusului. De fapt, România intră într-un război care va pune la încercare capacitatea noastră de a fi solidari. Am mai arătat acestă capacitate de-a lungul istoriei. Intrăm însă în razboi total nepregătiți. Doar o mobilizare exemplară a medicilor și a celorlalți cetățeni poate să ne ferească de o catastrofă umanitară. Luptăm pentru viață. După criză însă, va trebui să ne privim față în față și să facem schimbarea pe care am arătat-o cu 30 de ani în urmă.”

Facebook Forum

XS
SM
MD
LG