„Acum a apărut o oarecare flexibilizare a poziţiei austriece, însă vreau să fim foarte sincer aici mai este cale lungă şi este nevoie de multe negocieri şi multe discuţii. Aici intervin sigur ministerele, Externele, Internele şi reprezentanţa noastră din Bruxelles care s-a implicat exemplar în toate discuţiile”, a explicat președintele Iohannis, citat de News.ro.
„Nu vreau să creadă cineva că suntem la un mic pas de un rezultat favorabil pentru România. Este nevoie de foarte, foarte multe negocieri în continuare”, a afirmat Klaus Iohannis, înainte de a participa la Summitul Uniunea Europeană-Balcanii de Vest de la Bruxelles, întrebat cum poate România evita încă un eșec în dosarul Schegen, după ce anul trecut Austria a refuzat să acorde României un vot pentru intrarea în spațiul UE de liberă circulație.
El a dat asigurări că Ungaria nu se va opune admiterii României și a spus că nu sunt „semnale” nici de la alte state că s-ar opune intrării României în Schengen.
Șeful statului a amintit că negocierile, tocmai pentru că se duc pentru admiterea „la pachet” cu Bulgaria sunt mai complicate decât dacă ar fi purtate la nivel bilateral.
„Totuşi pentru România avem asigurări din partea tuturor, în afară de Austria care încă mai are anumite chestiuni care trebuie clarificate în negocieri care vor dura”, a mai precizat preşedintele Iohannis.
Viena și-a arătat deschiderea față de o retragere limitată a dreptului de veto asupra aeroporturilor din România și Bulgaria, adică o admitere „air-Schengen”, dacă Bruxelles-ul intervine pentru a sprijini o mai bună poliție la frontierele blocului.
Ministrul austriac de interne, Gerhard Karner, a declarat luni, la postul public ORF, că Viena a comunicat Comisiei Europene „condiții clare”, care trebuie îndeplinite pentru ca Viena să accepte posibilitatea de a călători fără pașapoarte către și de la aeroporturile din România și Bulgaria, într-o primă etapă a extinderii Schengen.
„Mingea este acum în terenul Comisiei", a declarat Karner. În schimbul ridicării veto-ului pentru „Schengenul aerian", Viena a cerut Comisiei Europene o protecție mai strictă a frontierelor terestre externe ale Uniunii, precum și readmisia solicitanților de azil care vin în Austria prin România și Bulgaria.
De asemenea, Austria dorește o „triplare a polițiștilor de frontieră și o modernizare tehnică” a sistemului de protecție la granițe, în special la frontierele bulgaro-turce și româno-sârbe.
Toate acestea ar trebui să fie suportate financiar de CE.
În schimb, controalele la frontiera terestră ar rămâne în vigoare pentru moment.
„Ideea este că avem nevoie de progrese în domeniul protecției frontierelor externe ale UE”, a spus Karner, solicitând adaptări „masive”. „Acum este rândul comisiei”, a spus el sugerând că mingea este în curtea executivului european.
Comisia a salutat anunțul Austriei ca „pozitiv”, adăugând că este pregătită să ofere sprijin, inclusiv prin consolidarea desfășurărilor Frontex la frontiere.
Nu a fost stabilit, însă, un calendar pentru măsurile care urmează să fie îndeplinite solicitate de Austria, dar este puțin probabil ca acestea să intre în vigoare în acest an.
România și Bulgaria așteaptă să adere la Schengen de mai mult de un deceniu.
Austria a stârnit furia Bucureștiului și a Sofiei în decembrie anul trecut, când le-a blocat aderarea la zona de liberă circulație a UE.
Războiul a continuat de luni de zile, Bucureștiul amenință chiar că va da în judecată Viena pentru despăgubiri de miliarde de euro și extinzând disputa la un proiect de zăcământ de gaze offshore. Țările de Jos au exercitat și un drept de veto, dar numai împotriva Bulgariei.
Aderarea treptată, cu aeroporturile mai întâi și granițele terestre într-o etapă ulterioară, fusese prezentată înainte ca un compromis, doar că atât Austria, cât și Țările de Jos au refuzat ideea.
În primul rând, guvernul austriac a cerut să se acorde fonduri pentru a tripla desfășurarea actuală a forțelor de frontieră Frontex în Bulgaria și România. Oficialii austrieci ar trebui, de asemenea, să fie dislocați în ambele țări.
În al doilea rând, Viena insistă ca Bulgaria și România să-și modernizeze frontierele externe cu un gard neîntrerupt care să izoleze țările de țările non-UE, în special Serbia și Turcia.
În al treilea rând, cele două țări din sud-estul UE vor trebui să accepte persoane cărora li s-a refuzat azilul în Austria și care au intrat prima dată în bloc prin România sau Bulgaria. În trecut, tot în contextul discuțiilor privind primirea celor două țări în Schengen, Comisia Europeană a respins solicitarea cancelarului Karl Nehammer privind construirea unui zid la granița Bulgariei cu Turcia.
Această condiție impune normele existente în temeiul așa-numitului tratat de la Dublin, care impune solicitanților de azil să depună cererile în prima țară din UE la care ajung.
Viena s-a referit în special la migranții sirieni și afgani pe care dorește să-i trimită înapoi.
Bucureștiul și Sofia susțin că doar o minoritate de oameni care trec în bloc prin Turcia le tranzitează de fapt teritoriul și că, mai degrabă, prin Grecia, Serbia și Ungaria trec acești solicitanți de azil ajung în Austria.
Grecia și Ungaria sunt membre Schengen și UE, în timp ce Serbia nu este.
Partidul Popular din Austria, care guvernează în coaliție cu Verzii, și-a înăsprit poziția față de imigrație în ultimele luni, deoarece poziția sa în sondaje a scăzut și sprijinul pentru Partidul Libertatea de extremă dreapta a crescut înaintea alegerilor din octombrie.
Olanda a spus că are nevoie de o evaluare suplimentară cu privire la pregătirea Bulgariei, dar că este pregătită să accepte România.
România și Bulgaria au salutat demersul austriac ca un prim pas și au spus că doresc să obțină rapid calitatea de membru deplin.
La începutul acestei săptămâni, Austria anunțase că se opune aderării României și Bulgariei la Schengen, argumentând că „înainte de a deveni mai mare spațiul european de liberă circulație trebuie să devină mai bun”.
Aderarea României și Bulgariei la Schengen a fost blocată de Austria și de Olanda la Consiliul JAI din decembrie 2022.
Comisia Europeană a primit solicitările Austriei privind ridicarea dreptului de veto pentru aderarea României și Bulgariei la Schengen cu granițele aeriene.
„Am luat act de aceste evoluții, ne bucurăm că lucrurile se mișcă într-o direcție pozitivă", a declarat luni purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene Christian Wigand, întrebat la briefingul zilnic al CE despre declarațiile ministrului austriac de Interne Gerhard Karner.
Wigand a spus că „discuțiile continuă" pe acest subiect, iar Comisia este „gata să-și ofere sprijinul". Totodată, el a subliniat că pentru CE „protejarea granițelor externe reprezintă o prioritate cheie" și că se va asigura că „vor fi puse la dispoziție fondurile necesare". Întrebat dacă e vorba de finanțarea solicitărilor Austriei, Christian Wigand a răspuns doar că discuțiile continuă.
Purtătorul de cuvânt a mai spus că au fost trei misiuni coordonate de CE în Bulgaria și România - două anul trecut, una în noiembrie 2023 - și „toate au arătat că lucrurile funcționează așa cum ar trebui și că statele membre (România și Bulgaria) îndeplinesc criteriile".
El a reamintit că CE a susținut încă din 2011 că cele două țări îndeplinesc condițiile pentru a adera la spațiul de liberă circulație.
