Atât președinția spaniolă a UE, cât și Comisia Europeană au anunțat în repetate rânduri că atât România cât și Bulgaria ar trebui primite în Schengen.
Mai mult, Parlamentul European a adoptat în luna iulie a acestui an o rezoluție în care susține aderarea celor două țări la spațiul de liberă circulație și-și exprimă „regretul profund cu privire la rezultatul deliberărilor Consiliului din 8 decembrie 2022”.
În urmă cu un an, respingerea celor două țări a fost făcută „fără a fi prezentată nicio justificare legală legată de criteriile de aderare”, spune textul rezoluției PE, care vorbește de un rezultat „motivat mai degrabă de campaniile politice interne naționale decât de criteriile efective de aderare”.
JAI este alcătuit din miniștrii Justiției și de Interne ai celor 27 de state membre ale Uniunii Europene. Printre atribuțiile acestui consiliu se numără și acceptarea sau respingerea aderării la spațiul Schengen.
Aderarea României și Bulgariei la zona de liberă circulație din Europa s-a aflat pe ordinea de zi a JAI și în 2022, când Austria s-a opus. Pentru ca un nou stat să fie acceptat în spațiul Schengen este nevoie de vot unanim.
Anunțul privind includerea pe ordinea de zi a ședinței din 5 decembrie a acestei teme a fost făcut de europarlamentarul USR Vlad Gheorghe, după ce Consiliul UE și-a făcut publică agenda provizorie.
„Mentionarea în agenda Consiliului este aproape identică faţă de cea de anul trecut, de la şedinţa în care veto-ul Austriei ne-a ţinut la cozile Europei încă un an”, a scris Vlad Gheorghe, luni, pe Facebook.
El a mai spus că „este ultimul tren pentru ţara noastră”.
„Rămâne să vedem dacă toată presiunea pusă de Comisie, de Parlament, de fiecare dintre noi a funcţionat şi România va fi parte din spaţiul liber de circulaţie european, aşa cum merită încă din 2011”, a completat Gheorghe.
Analist: O presiune binevenită, chiar dacă fără garanții
Specialistul în comunicare politică Radu Magdin spune că „apelul german paneuropean” din ultimele zile pentru încheierea situației României și Bulgariei privind intrarea în Schengen s-a făcut auzit.
El menționează noul refuz al Austriei cu privire la extinderea spațiului Schengen, dar afirmă că punerea subiectului pe agendă „este un element de presiune”.
„Chiar dacă poți să te pomenești iarăși cu un blocaj, totuși este bine că este o presiune în formă continuată asupra Austriei”, subliniază analistul român.
„Cred că, în momentul de față, Uniunea Europeană suferă de multiple momente în care coeziunea este afectată de diferiți cai nărăvași din capitale și, deși este un drept politic al fiecărei capitale în parte de a se manifesta periodic la blocaj, tot așa ar trebui să se înțeleagă că nici România și Bulgaria - în contextul în care au dreptate conform tratatelor și conform evaluatorului, care este Comisia Europeană - nu pot fi ținute la nesfârșit în afara Schengen, pentru că îndeplinim criteriile cu pricina”, explică Radu Magdin.
„Deci, o văd ca un element de presiune, fără garanții, pentru că într-adevăr nu ai în momentul de față garanții cu privire la succesul acestui demers, dar este bine că se continuă această operațiune de șarm și de creștere a criticilor”, adaugă el.
Magdin mai spune că România este „împărțită” în ceea ce privește reacțiile cu privire la refuzul Austriei: „Și este bine că este împărțită, pentru că austriecii văd atât o variantă românească mai în forță, cât și o variantă care face presiune asupra Vienei pentru a ne da dreptate. Un polițist mai bun și un polițist mai rău, dar legitim.”
Însă, cu privire la anunțul privind punerea subiectului pe agenda Consiliului JAI, specialistul în comunicare politică spune că ar fi simțit nevoia unei comunicări mai „instituționale”, în detrimentul unei „semnalări publice” din partea unuia dintre europarlamentarii români.
„Simțeam nevoia ca, în cazul în care era un demers național de comunicare strategică, să fi văzut o comunicare instituțională în acest sens, care putea să fie prudentă, fără să ridice mari speranțe, dar în orice caz să prevină speculațiile”, argumentează Radu Magdin.
Ce înseamnă includerea pe ordinea de zi?
Eventuala punere pe agendă nu presupune și exercitarea unui vot pe subiectul aderării României și Bulgariei.
Pe 5 decembrie, la cererea României, se va discuta dacă se va vota subiectul aderării celor două țări.
Spatiul Schengen reprezintă o zonă de liberă circulație, unde controalele la frontierele interne ale statelor semnatare au fost eliminate și a fost creată o singură frontieră externă, la care controalele se desfășoară conform unui set de reguli clare.
Spațiul Schengen permite unui număr de peste 400 de milioane de persoane să călătorească liber între țările membre fără a trece prin controale la frontieră.
În fiecare zi, aproximativ 3,5 milioane de persoane trec frontierele interne pentru a munci sau a studia sau pentru a-și vizita familia și prietenii, iar aproape 1,7 milioane de persoane locuiesc într-o țară Schengen și lucrează în alta.
Se estimează că europenii fac anual 1,25 miliarde de călătorii în interiorul spațiului Schengen, ceea ce aduce de asemenea beneficii considerabile turismului și sectorului cultural.
Spațiul Schengen a început în 1985 ca proiect interguvernamental între cinci țări ale UE – Franța, Germania, Belgia, Țările de Jos și Luxemburg – și s-a extins treptat pentru a deveni cel mai mare spațiu de liberă circulație din lume.
Schengen este numele unui mic sat din Luxemburg, situat la frontiera cu Germania și Franța, unde Acordul Schengen și Convenția Schengen au fost semnate în 1985 și, respectiv, în 1990.
Apartenența la un spațiu fără controale la frontierele interne înseamnă că țările membre UE nu fac verificări la frontierele lor interne, cu excepția cazurilor unor amenințări specifice, și că fac controale la frontierele lor externe, pe baza unor criterii clar definite.
Setul de norme care reglementează spațiul Schengen se numește Codul frontierelor Schengen.
În prezent, spațiul Schengen acoperă peste 4 milioane de kilometri pătrați, cu o populație de aproape 420 de milioane de persoane, și include 27 de țări, adică 23 dintre cele 27 de state membre ale UE și toate statele membre ale Asociației Europene a Liberului Schimb: Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția.
Pe 1 ianuarie 2023, Croația a devenit cea de a 27-a țară membră cu drepturi depline a spațiului Schengen.
Controalele la frontierele interne cu Bulgaria, Cipru și România nu au fost încă eliminate, iar Irlanda nu face parte din spațiul Schengen.
Principalele momente spre aderarea României la Schengen
- Februarie 2000 - Începe procesul de negociere a aderării României la Uniunea Europeană;
- Noiembrie 2001 - Guvernul României transmite Conferinței pentru Aderare România - Uniunea Europeană, Documentul de Poziție pe Capitolul 24 - Justiție și Afaceri Interne, care are ca anexa Planul de Acțiune Schengen.
- Aprilie 2002 - Are loc deschiderea negocierilor pentru Capitolul 24 - Justiție și Afaceri Interne.
- Decembrie 2004 - Încheierea negocierilor de aderare (închiderea Capitolului 24 - JAI). Este confirmat calendarul de aderare.
- 1 ianuarie 2007 – La momentul aderării, România îndeplinește „criteriile minimale” pentru aderarea la Schengen.
- Octombrie 2007 – România are în vedere aderarea la Spaţiul Schengen în 2011.
- Septembrie 2008 - Vizită de pre-evaluare în domeniul Sistemul Informatic Schengen/SIRENE. România confirmă obiectivul îndeplinirii până în 2011 a standardelor Schengen, domenii precum vizele, cooperarea polițienească, protecția datelor personale.
- Octombrie 2009 – Este adoptat raportul de evaluare în domeniul vizelor.
- Decembrie 2009 – Este adoptat raportul misiunii de evaluare în domeniul frontierelor maritime.
- Mai 2010 – Este adoptat raportul de evaluare în domeniul frontierelor aeriene.
- Iulie 2010 - Este aprobat raportul în domeniul frontierelor terestre.
- Ianuarie 2011 - Adoptarea raportului de evaluare Schengen a României în domeniul SIS/SIRENE (platforma de schimb de informații și alerte Schengen). România încheie cu succes procesul de evaluare Schengen.
- Iunie 2011 – Parlamentul European votează în favoarea aderării României la Schengen cu 487 voturi „pentru”, 77 – „împotrivă” şi 22 de abţineri.
- Octombrie 2011 – România, prin ministrul de Interne, Constantin Traian Igas, începe întâlnirile bilaterale pentru obținerea sprijinului statelor membre. Apar primele mențiuni (de cătra Franța, Finlanda, Olanda) ale condiției ca România să obțină și un Raport MCV pozitiv, ca urmarea a evoluției în lupta anticorupție și reforma Justiției, chiar dacă MCV nu făcea parte din criteriile Schengen.
- Octombrie / Decembrie 2012 – Comisarul european pentru Afaceri Interne reafirmă că „nu există condiţii noi România şi Bulgaria îndeplinesc toate criteriile” şi trebuie să adere cât mai repede la spațiul Schengen.
- Octombrie 2015: Franța și Germania amână discuțiile despre aderarea României și Bulgariei la Spațiul Schengen.Europa este copleșită de valul de migrație prin Mediterană și prin Balcani, după ce 1,3 milioane de oameni au bătut la porțile Europei cerând azil. Mai mult, un val de terorism în UE sperie mai multe țări, care instituie controale mai exigente la vămi. Astfel, UE intră într-o criză legată de securitate și migrație.
- Septembrie 2017: Germania, Austria și Olanda se declară sceptice cu privire la aderarea României și Bulgariei la Spațiul Schengen.
- August 2018: România și Bulgaria devin parte din Sistemul de Informații Schengen. Sistemul permite României să transmită propriile semnalări despre cetățeni terți pe ale căror nume au fost emise alerte care le refuză intrarea sau șederea în UE.
- Septembrie 2018: Premierul olandez Mark Rutte spune că îl îngrijorează statul de drept în România și că de aceea se împotrivește aderării țării la Schengen. El repetă același mesaj și în 2019.
- Iulie 2021: Parlamentul European votează, în raportul său anual privind funcționarea Spațiului Schengen, rezoluția prin care cere aderarea României și Bulgariei.
- Octombrie 2022: Parlamentul olandez votează împotriva aderării României și Bulgariei la Spațiul Schengen. Olandezii invocă corupția dar, după discuții extinse, acceptă că România îndeplinește condițiile necesare. Se opun în continuare însă Bulgariei.
- Decembrie 2022: Austria se opune vehement aderării României la Spațiul Schengen, iar diplomația românească încearcă să remedieze situația, fără succes, înaintea Consiliului JAI din 8 decembrie. Pe 8 decembrie, Austria votează, în Consiliul JAI, împotriva aderării României, iar Olanda, împotriva Bulgariei . României nu i s-a permis decuplarea de Bulgaria. România boicotează mai multe firme austriece, în încercarea de a pune presiune pe Guvernul de la Viena. Cancelarul austriac declară că nu va exista nicio extindere Schengen. Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, vizitează Bucureștiul. Ea declară că România și Bulgaria trebuie admise în Schengen în 2023.
- Ianuarie 2023: Austria și Olanda își mențin pozițiile.
- Martie 2023: Într-o vizită în Bulgaria, președintele Klaus Iohannis declară că tema extinderii Schengen și aceea a migrației ilegale sunt amestecate artificial. Austria invocase problemele de migrație ilegală cu care se confruntă aceasta, dar și problemele generale ale spațiul european de liberă circulație, pentru respingerea aderării României și Bulgariei la Schengen.
- Aprilie 2023: În opoziția sa la aderarea României la Spațiul Schengen, ministrul de Interne austriac, Gerhand Karner, invocă faptul că 52 dintre traficanții de persoane arestați în anul precedent erau români. Karner vine în vizită oficială în România, dar nu își schimbă poziția.
- Mai 2023: Comisia Europeană cere aderarea României și Bulgariei la Spațiul Schengen în 2023.
- Iulie 2023: Președinția spaniolă a Consiliului European pune aderarea României și Bulgariei la Schengen pe lista sa de priorități.
- Septembrie 2023: Comisia Europeană a închis oficial Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) pentru Bulgaria și România, după 16 ani. Președinta Comisiei Europene și președinta Parlamentului European au declarat că România și Bulgaria merită să adere la Schengen.
(Sursa: Ministerul de Interne)
