Începând din această duminică, de pe 31 martie, cei care pleacă cu avionul sau vaporul spre sau dinspre țări Schengen scapă de un stres: controlul actelor la frontieră.
Duminică e ziua în care România și Bulgaria intră în spațiul Schengen, pe cale aeriană – așa numitul Air Schengen – și maritimă.
Și tot de atunci, Ministerul de Externe începe eliberarea de vize Schengen pentru cetățenii străini (din afara UE, a spațiului Economic European sau a Elveției).
Efectul Schengen se va resimți în special pe cele 17 aeroporturi civile din România, care au avut în 2023 aproape 25 de milioane de pasageri.
Peste 70% din zboruri vor fi spre celelalte 27 de state din spațiul Schengen, estimează reprezentanții aeroporturilor.
„Cetățenii care călătoresc în state Schengen nu se vor mai opri la filtrele de control ale Poliției de Frontieră pentru a le fi verificate documentele de călătorie, urmând să meargă direct către porțile de îmbarcare”, a spus inspectorul general al Poliției de Frontieră, Cornel Laurian Stoica, într-o conferință de presă organizată duminică pe Aeroportul Henri Coandă.
Principalul aeroport din țară, Otopeni – cu peste 14 milioane de pasageri anul trecut – este cel mai avansat în privința dotărilor pentru separarea fluxurilor de pasageri Schengen și non-Schengen.
În schimb, aeroporturile din Timișoara și Iași vor inaugura vineri, pe 29 martie, noile terminalele de plecări, în timp ce la aeroportul din Cluj-Napoca trierea se va face în containerele temporare din zona de îmbarcare - noul terminal va fi gata abia pe 31 mai, peste două luni.
Unele facilități vor fi îmbunătățite pe parcurs, spun reprezentanții aeroporturilor, dar pasagerii vor avea condițiile necesare încă din 31 martie.
Unele dintre aeroporturi vor marca simbolic intrarea în terminale a primilor pasageri Schengen. La inaugurarea celui de la Timișoara, finanțat și cu bani UE, ar urma să participe și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu.
Reprezentanții Poliției de Frontieră au explicat pe site-ul oficial ce se schimbă efectiv de la această dată, din punct de vedere al zborurilor din România în state Schengen și viceversa.
Precizările vin abia după ce Guvernul a aprobat joi, pe 21 martie, forma finală a Ordonanței de Urgență care modifica mai multe legi din domeniul străinilor și al frontierelor, în contextul intrării României în Shengen, aerian și maritim.
Fără controale permanente, dar cu documentele necesare „la purtător”
Chiar dacă nu vor mai trece prin controlul Poliției de Frontieră pentru călătoriile din și dinspre state Schengen, cetățenii vor trebui să aibă la ei documente de călătorie valabile, respectiv acordul notarial al părintelui / părinților (document cerut și în prezent) pentru copii.
Asta întrucât polițiștii vor putea face în continuare controale, inopinate, „pentru a verifica identitatea și situația legală a persoanelor, dar și pentru a preveni și combate posibile fapte ilegale”, potrivit instituției.
„Dacă se constată că aceștia (minorii sau părinții -n.r.) nu sunt în posesia documentelor, nu li se va permite ieșirea din țară”, transmite Poliția.
Minorii „nu vor avea nevoie de niciun aviz suplimentar (așa cum solicitase inițial MAI, n.r.), putând să călătorească în spațiul Schengen cu aceleași documente ca și până în prezent”, subliniază Poliția de Frontieră.
Astfel, copiii vor avea în continuare nevoie de un document de călătorie valabil - pașaport sau carte de identitate- pe care trebuie să îl arate la îmbarcare reprezentanților companiei aeriene cu care zboară.
Dacă nu călătoresc cu ambii părinți, minorii au nevoie și de acordul notarial al celuilalt părinte sau de o hotărâre judecătorească care atestă că este în custodie exclusivă a unui singur părinte, respectiv al ambilor părinți, dacă persoana care îl însoțește nu îi este părinte.
Pașaport și acordul părintelui, pentru minori
Documentele necesare pentru minorul călătorește însoțit doar de un părinte sau de o terță persoană
- Document de călătorie valabil (pașaport, sau carte de identitate în cazul minorilor de peste 14 ani)
- Acordul celuilalt părinte dacă călătorește însoțit doar de unul dintre părinți
- Acordul ambilor părinți când călătorește însoțit de altă persoană decât părintele
- Doar documentul de călătorie dacă se deplasează la domiciliu/reședință și face dovada în acest sens
- Doar acordul unuia dintre părinți când se deplasează la studii/concursuri/tratament medical și face dovada scopului declarat al călătoriei
Sursa: Poliția de Frontieră Română
Cazierul însoțitorilor va fi verificat electronic
Pe de altă parte, însoțitorii minorilor, alții decât părinții sau reprezentantul legal al copiilor, nu vor mai trebui să aibă la ei certificatul de cazier judiciar în format fizic.
Documentul va putea fi verificat electronic de către polițistul de frontieră - dacă „însoțitorul minorului a săvârșit anumite infracțiuni prevăzute de lege, nu i se va permite ieșirea din țară cu minorul.”
Infracțiunile pentru care însoțitorul nu a va avea voie să iasă din țară cu copilul sunt, potrivit Poliției de Frontieră: omor; infracțiuni contra libertății și integrității sexuale; infracțiuni privitoare la traficul și exploatarea persoanelor vulnerabile; lipsire de libertate în mod ilegal; infracțiuni privind traficul de droguri sau precursori; trafic de țesuturi sau organe umane; infracțiuni de terorism.
Cum pot călători neînsoțiți minorii care au împlinit 16 ani
Minorii care au peste 16 ani vor putea călători neînsoțiți, dacă au documentele legale - pașaport sau carte de identitate - și acordul ambilor părinți.
Nu vor trebuie să aibă acordul părintesc doar dacă țara de destinație este cea de reședință sau domiciliu.
De ce acte are nevoie minorul care a împlinit 16 ani
- Document de călătorie valabil
- Acord din partea ambilor părinți
- Doar document de călătorie dacă face dovada domiciliului/reședinței în țara în care călătorește
Ordonanța de Urgență aprobată săptămâna trecută de guvern a eliminat condiția ca minorul care a împlinit 16 ani să poată călători în străinătate neînsoțit doar în anumite scopuri, legate de studiu, vizită la rude sau motive medicale.
Pe de altă parte, a introdus obligația acordului din partea ambilor părinți, în cazul celor divorțați, dar a căror autoritate părintească este exercitată în comun și nu doar al părintelui la care minorul de 16 ani își are domiciliul.
Ce țări fac parte din spațiul Schengen
Un număr de 27 de țări europene, majoritatea membre UE, fac parte din spațiul Schengen, o zonă de liberă circulație în care nu există controale la frontierele dintre ele. Autoritățile au totuși dreptul de a introduce controale temporare, ori punctuale.
Zona este denumită după Acordul Schengen semnat în 1985 și Convenția Schengen, din 1990, ambele semnate în localitatea Schengen din Luxemburg, de către Germania, Franța, Belgia, Olanda și Luxemburg.
Treptat, numeroase alte țări s-au alăturat spațiului Schengen, inclusiv state care nu sunt membre, precum Norvegia, Islanda, Lichenstein, respectiv Elveția.
Din 31 martie, numărul țărilor Schengen va crește la 29, odată ce România și Bulgaria vor fi admise în acest spațiu comunitar, pe cale aeriană și maritimă. Pentru aderarea pe cale terestră nu a fost stabilită încă o dată.
Astfel, din 31 martie lista țărilor Schengen va include 29 de state, conform Ministerului Afacerilor Externe din România:
Austria, Belgia, Bulgaria, Cehia, Croația, Danemarca, Elveția, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Elenă, Islanda, Italia, Letonia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Malta, Norvegia, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Țările de Jos, Ungaria.
Cât de pregătite sunt aeroporturile
Cele 17 aeroporturi civile din România – 11 internaționale și 6 deschise traficului internațional – sunt pregătite să preia și să distribuie fluxurile de pasageri din 31 martie, spun reprezentanții Asociației Aeroporturilor din România.
Unele dintre ele au investiții în derulare, iar terminarea lor a fost grăbită, în unele cazuri, tocmai de momentul intrării României în Air Schengen.
De exemplu, aeroportul din Iași, al treilea ca mărime din țară, va inaugura noul terminal de plecări vineri, cu un zbor intern Iași-București, și va avea și flux de pasageri spre țările Schengen.
Investiția a fost de aproape 100 de milioane de euro.
„Terminalul a fost gata anul trecut, dar marea provocare a fost să ne asigurăm că toate echipamentele vor funcționa așa cum trebuie, să putem procesa pasagerii și bagajele în noul terminal”, spune pentru Europa Liberă directorul Romeo Vatră.
Prioritatea a fost ca dotările tehnice să fie funcționale. În schimb magazinele din terminal vor fi înlocuite deocamdată cu automate, declară el.
De asemenea și „coridoarele” mobile care fac legătura între terminal și avioane vor fi disponibile ulterior.
Aeroportul din Timișoara își va inaugura terminalul de plecări externe chiar în ziua intrării României în Air Schengen.
Spre deosebirea de cel din Iași, vor exista și porți de scanare automată a documentelor biometrice – pentru pasagerii spre țările non-Schengen – precum cele care funcționează deja pe aeroportul Otopeni.
La aeroportul din Cluj-Napoca, cu peste 3 milioane de pasageri în 2023, fluxurile Schengen și non-Schengen vor fi organizate pentru început în containerele temporare unde are loc îmbarcarea pentru plecările externe, odată cu începerea, anul trecut, a lucrărilor de extindere a terminalului.
Lucrările, în valoare de peste 70 de milioane de euro, vor fi gata abia la finalul lui mai. Proiectul a trebuit modificat tocmai pentru a fi adaptat tehnic la cerințele Schengen, potrivit directorului David Ciceo, totodată președinte al Asociației Aeroporturilor.
„Multe aeroporturi au avut proiecte cu finanțare UE. Vineri se inaugurează terminalele de la Timișoara și Iași, chiar și acolo unde lucrările nu sunt gata, cum e cazul nostru, vor fi asigurate condițiile corespunzătoare”, spune el.
Viză Schengen pentru străini
Din 31 martie, autoritățile din România vor elibera vize Schengen pentru cetățenii din țări „terțe”, care le va permite acestora călătoria în țările Schengen pentru șederi de maxim 90 de zile, într-un interval de 180 de zile.
Este vorba de cetățenii străini din alte țări decât cele din UE, Spațiul Economic European respectiv Elveția.
De la această dată, șederea în România este considerată ședere în spațiul Schengen, subliniază reprezentanții Ministerului Afacerilor Externe (MAE).
„Un cetățean străin posesor al unei vize Schengen cu valabilitatea de 90 de zile, emisă de către România care va sta pe teritoriul României 80 de zile va mai avea 10 zile drept de ședere pe teritoriul altui stat membru Schengen”, explică Ministerul.
Pe de altă parte, străinii care vor să călătorească în țările Shchengen și au viză de scurtă ședere eliberată de România înainte de 31 martie vor trebui să solicite o nouă viză, din partea țării unde urmează să călătorească, potrivit MAE.
Cu viză de scurtă ședere eliberată înainte de această dată se poate călători în România, Bulgaria și Cipru.
