Ordonanța de Urgență (OUG) aduce mai multe modificări legilor din domeniul regimului străinilor și al frontierei și a fost pusă în consultare publică la începutul lunii martie.
Asta în condițiile în care, de pe 31 martie, România va fi admisă în spațiul Schengen, aerian și maritim.
Adică începând cu 31 martie, vor fi eliminate controalele Poliției de Frontieră la granițele aeriene și maritime dintre țările Schengen.
Totuși, în cazul minorilor care călătoresc cu avionul însoțiți, Ministerul Afacerilor Interne (MAI) și instituțiile din subordine propuseseră ca aceste controale să fie menținute.
Mai exact, însoțitorii ar fi trebuit să obțină, la prezentarea în aeroporturi sau în porturi, o autorizație din partea Poliției de Frontieră care să ateste îndeplinirea condițiilor de călătorie a minorilor, așa cum a scris, în premieră, Europa Liberă.
MAI propunea și amenzi pentru părinți, respectiv pentru companiile aeriene, în cazul în care ar fi acceptat călătoria minorilor fără acea autorizație.
După ce propunerea a stârnit opoziția aeroporturilor, așa cum Europa Liberă a scris pe 18 martie, forma OUG aprobată joi, 21 martie, a eliminat această procedură și, implicit, amenzile propuse.
Totodată, dacă în forma inițială Ordonanța prevedea condiții speciale pentru minorii care călătoresc însoțiți de pe aerodromuri și heliporturi, mai exact că însoțitorii trebuiau să obțină o autorizație de la cel mai apropiat punct de trecere al frontierei, acum și aceste prevederi au fost eliminate.
Fără controale regulate, dar cu documentele legale „la purtător”
Chiar dacă nu vor mai avea nevoie de o autorizație specială, minorii vor trebui să îndeplinească în continuare condițiile stabilite de articolul 30 din Legea 248 din 2005 (cu modificările aduse în timp).
Mai exact, să aibă acordul notarial al celuilalt părinte, în cazul în care călătoresc doar cu unul dintre ei, sentința judecătorească în cazul unui părinte-custode unic, respectiv acordul ambilor părinți, dacă vor călători cu un alt adult care nu le este părinte.
Potrivit aceleiași legi, minorului care călătorește cu ambii părinți i se permite ieșirea în aceleași condiții precum părinților.
Poliția de Frontieră va putea face verificări ocazionale - „verificări nesistematice” - privind respectarea condițiilor.
„Cetățenii români minori pot ieși din România către state care aplică în totalitate acquis-ul Schengen, denumite în continuare state Schengen, pe cale aeriană sau maritimă, dacă îndeplinesc condițiile prevăzute de prezentul articol.”, menționează documentul aprobat joi de Guvern.
În concluzie, minorii însoțiți nu vor fi controlați în mod regulat la ieșirea din țară, dar însoțitorii vor trebui să aibă documentele prevăzute de lege, în cazul unui control inopinat.
„S-ar fi creat cozi în plus!”
Reprezentanții Asociației Aeroporturilor din România (AAR), care grupează toate cele 17 aeroporturi civile din țară, spun că, prin renunțarea la controalele regulate în cazul minorilor și la obligativitatea emiterii unei autorizații de către Poliția de Frontieră, se va evita supra-aglomerarea operațiunilor în aeroport.
Asociația ceruse prin adrese transmise MAI și Ministerului Transporturilor reanalizarea propunerii.
„S-ar fi creat două cozi, de aceea noi am cerut reanalizarea propunerii”, spune pentru Europa Liberă președintele AAR, David Ciceo, directorul Aeroportului Internațional Cluj.
El admite că riscurile la care pot fi expuși minorii trebuie preîntâmpinate, însă eventuale verificări puteau fi făcute și de către operatorii de check-in din aeroporturi. Aceștia verifică, de exemplu, existența vizelor pentru zborurile în țări care o solicită.
Un oficial al Comisiei Europene a declarat că regimul de călătorie al minorilor nu diferă de cel al adulţilor când vine vorba de libertatea de mișcare.
El a menţionat că, în cazul călătoriilor pe râuri navigabile, care sunt asimilate graniţelor terestre, vor fi menţinute controale, întrucât România nu a fost admisă încă şi terestru în Schengen.
Pe de altă parte, David Ciceo atrage atenția că s-ar putea dovedi delicată lipsa controalelor pe aerodromuri (și heliporturi), unde, spre deosebire de aeroporturi, „nu există niciun filtru, zboară cineva cu minorul din țară în țară Schengen.”
În forma actuală Ordonanța nu mai face nicio o trimitere suplimentară la aerodromuri și heliporturi, incluzându-le, alături de aeroporturi și porturi, la aceeași categorie unde Poliția de Frontieră poate face controale inopinate.
„În vederea constatării îndeplinirii de către cetățenii români minori a condițiilor de ieșire din România către state Schengen, pe cale aeriană sau maritimă, organele poliției de frontieră pot efectua verificări nesistematice în porturi, aeroporturi, aerodromuri și heliporturi.”
Modificări și în cazul minorilor de peste 16 ani
Fără să sufere modificări esențiale față de forma propusă inițial, Ordonanța aprobată joi de Guvern aduce modificări legilor care se referă la minorii care pot călători în străinătate neînsoțiți - cei care au împlinit 16 ani.
Ordonanța de Urgență elimină posibilitatea călătoriei doar în anumite scopuri - ca până acum - și menține necesitatea prezentării acordurilor notariale ale părinților sau al reprezentanților legali.
Minorii care au împlinit 16 ani și care au părinții divorțați vor avea nevoie și de acordul părintelui cu care nu locuiesc, dacă autoritatea părintească este exercitată în comun.
Totodată, ei pot călători fără să prezinte acordul părinților, dacă au domiciliul sau reședința în țara de destinație.
România a fost admisă în spaţiul Schengen începând cu 31 martie 2024, din punct de vedere aerian şi maritim, printr-o decizie a Consiliului European de la finalul anului trecut.
În privinţa aderării României şi Bulgariei la Schengen şi pe cale terestră, o decizie ar urma să fie luată în acest an.
Air Schengen elimină controalele Poliției de Frontieră
Marea noutate odată cu intrarea României în Schengen, pe cale aeriană - așa numitul Air Schengen - și maritimă este că cetățenii români nu vor mai trebui să mai prezinte documentele Poliției de Frontieră la călătorii în celelalte 28 de state (incluzând și Bulgaria) din acest spațiu.
Aeroportul Otopeni și-a pregătit infrastructura Schengen încă din 2011, când era anticipată aderarea României, explică purtătorul de cuvânt al Companiei Naționale de Aeroporturi București.
El spune cum se va desfășura îmbarcarea pasagerilor de pe aeroportul Henri Coandă (București) după 31 martie.
„Când ajung la aeroport, atât pasagerii pentru zonele Schengen, cât și non-Schengen trec prin controlul de securitate (controlul bagajelor și scanarea corporală, n.r.). De aici încolo este o zonă Schengen, unde nu mai sunt decât cafenele, restaurante, spații de așteptare și shopping, până la linia de control pentru cei care merg în spațiul non-Schengen. Acolo se va face controlul pentru cei care merg, de exemplu, în Marea Britanie, Dubai, Doha, Istanbul etc., după care merg spre îmbarcare.”
Pasagerii pentru statele Schengen vor mai prezenta documentul de identitate doar la punctul de îmbarcare, unde îl solicită compania.
El a menționat că, în primă fază cel puțin, Poliția de Frontieră va mai fi prezentă pentru supervizarea activităților. De asemenea, în situații punctuale, pot avea loc controale inopinate la anumitor zboruri.
Pe aeroportul Henri Coandă au fost anul trecut aproximativ 15 milioane de pasageri, peste jumătate din cei aproape 25 de milioane de pasageri de la nivel național, în 2023.
Din 31 martie, peste 70% din zborurile de pe Coandă vor fi în spațiul Schengen, spune Valentin Iordache, purtător de cuvânt al aeroportului.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
