La acțiunea de susținere de luni, 4 decembrie, a dreptului României și Bulgariei de a fi în Schengen, din fața Ministerului de Interne al Austriei, au participat Ilhan Kyuchyuk, europarlamentar bulgar și co-președinte ALDE, Partidul Liberalilor și Democraților Europeni, Dan Barna, vicepreședinte USR și al ALDE european, Vlad Botoș, europarlamentar și vicepreședinte USR, deputatul austriac Helmut Brandstätter, membru în Comisia de afaceri externe, parlamentari din USR Austria și NEOS Wien - partid austriac, membru al grupului Renew Europe și MRF Bulgaria.
„Ideea este să utilizăm până în ultima clipă toate mijloacele, resursele și vocile politice pentru a exprima poziția legitimă a României și Bulgariei, în contextul în care, în locul unui turneu prin cancelariile europene, șeful politicii externe, președintele României, a optat pentru un turneu turistic în Africa, lăsând acest dosar fundamental pentru milioane de români să se rezolve pe modelul Doamne ajută”, a declarat Dan Barna, vicepreședinte al Camerei Deputaților, pentru Europa Liberă.
Aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen a fost trecută pe ordinea de zi provizorie a Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) de marți, 5 decembrie, la cererea României.
Eventuala punere pe agendă nu presupune și exercitarea unui vot pe subiectul aderării României și Bulgariei.
Pe 5 decembrie, la cererea României, se va discuta dacă se va vota subiectul aderării celor două țări.
Spatiul Schengen reprezintă o zonă de liberă circulație, unde controalele la frontierele interne ale statelor semnatare au fost eliminate și a fost creată o singură frontieră externă, la care controalele se desfășoară conform unui set de reguli clare.
Atât președinția spaniolă a UE, cât și Comisia Europeană au anunțat în repetate rânduri că atât România cât și Bulgaria ar trebui primite în Schengen.
Mai mult, Parlamentul European a adoptat în luna iulie a acestui an o rezoluție în care susține aderarea celor două țări la spațiul de liberă circulație și își exprimă „regretul profund cu privire la rezultatul deliberărilor Consiliului din 8 decembrie 2022”.
În urmă cu un an, respingerea celor două țări a fost făcută „fără a fi prezentată nicio justificare legală legată de criteriile de aderare”, spune textul rezoluției PE, care vorbește de un rezultat „motivat mai degrabă de campaniile politice interne naționale decât de criteriile efective de aderare”.
JAI este alcătuit din miniștrii Justiției și de Interne ai celor 27 de state membre ale Uniunii Europene. Printre atribuțiile acestui consiliu se numără și acceptarea sau respingerea aderării la spațiul Schengen.
Aderarea României și Bulgariei la zona de liberă circulație din Europa s-a aflat pe ordinea de zi a JAI și în 2022, când Austria s-a opus. Pentru ca un nou stat să fie acceptat în spațiul Schengen, este nevoie de vot unanim.
În urmă cu câteva zile, premierul bulgar Nikolay Denkov a cerut Parlamentului European (PE) să susțină intrarea țării în Schengen, ca garanție împotriva influenței Rusiei, scrie Europa Liberă Bulgaria.
Aderarea la Schengen este un obiectiv de lungă durată al celor două țări, dar până acum Austria și Țările de Jos au respins aderarea.
Motivul principal este dat de problemele pe care cele două țări la identifică în securitatea graniței Bulgariei cu Turcia, iar în ceea ce privește România, doar Austria este împotriva aderării sale la Schengen.
Barna spune că protestul este menit să transmită austriecilor, din chiar capitala lor, în limba lor ,că „poziția guvernului austriac este inadmisibilă pentru că nu poate exista solidaritate, asa cum cere Austria în subiectul migrației, doar pentru obligații, dar nu si pentru drepturi.”
România și Bulgaria, spune Barna, au dreptul deplin de a fi parte din spațiul Schengen, iar Austria „comite un abuz” refuzându-le acest drept, spune Barna.
„Mesajul nu a fost atat pentru guvernul austriac, care știe foarte bine ce abuz comite, ci mai ales pentru opinia publică austriacă, pentru care acest subiect nu este unul foarte vizibil nefiind foarte prezent pe agenda publică”.
El spune că, după reprezentarea protestului în media locală, cetățenii austrici vor putea avea o mai bună înțelegere asupra abuzului comis de guvernul cancelarului Karl Nehammer.
Ministrul de Interne al Austriei va susține poziția guvernului austriac în Consiliul JAI de marți, fiind singurul guvern care se mai opune aderării României la Schengen.
„Am vrut să sensibilizăm opinia publică austriacă”, a explicat Vlad Botoș pentru Europa Liberă.
El a oferit mai multe detalii despre relevanța protestului într-o postare făcută pe pagina sa de Facebook, unde a explicat că opoziția Austriei „nu are o bază solidă” pentru că cele două țări îndeplinesc de 12 ani criteriile aderării la Schengen.
Cât privește șansele aderării propriu-zise, Botoș evită să se pronunțe pentru că recunoaște că sunt mici. Și el spune că președintele ar fi trebuit să facă un turneu în Europa pentru susținerea aderării, în loc să meargă în Africa sau la Dubai.
„Acest subiect este important pentru noi și pentru Bulgaria, celelalte state nu au pe agendă acest subiect, de aceea trebuie să «împingem» noi această temă”, a explicat Botoș pentru Europa Liberă.
Pe partea bulgară, europarlamentarul de la DPS Ilhan Kyuchuk a fost cel mai activ, iar activiștii partidului austriac Neos au susținut și ei acțiunea.
„Solicităm guvernului austriac să nu folosească dreptul de veto în scopuri politice interne, încercând să creeze un «sentiment» de securitate pe spatele Bulgariei și României”, a scris Ilhan Kyuchyuk într-o postare pe Facebook, adăugând că frontiera externă a UE ar fi mai bine păzită dacă Bulgaria va intra în Schengen.
Europarlamentarul bulgar și-a exprimat convingerea că Bulgaria poate participa la rezolvarea problemelor din cauza cărora Austria nu sprijină aderarea țării la Schengen.
El a declarat agenției bulgare de știri BTA că acțiunea se adresează reprezentanților cercurilor politice și economice austriece și își propune să le atragă atenția asupra problemei refuzului aderării Sofiei și Bucureștiului.
„Europa și Austria sunt mai puternice cu România și Bulgaria în spațiul Schengen”, a spus și eurodeputatul Vlad Botoș.
Kyuchyuk nu crede însă că demonstrația va atrage atenția Ministerului de Externe austriac. Cu toate acestea, el percepe acțiunea ca „o completare a eforturilor statului bulgar de a realiza acest obiectiv național” - apartenența la Schengen.
Aderarea Bulgariei la Schengen este unul dintre principalele obiective stabilite de guvernul „Continuarea schimbării – Bulgaria Democrată” (PP-DB) și GERB, care se bucură și de sprijinul DPS.
Austria și Țările de Jos sunt împotriva aderării Bulgariei, iar Austria este, de asemenea, împotriva aderării României.
În iulie, Comisia Europeană și președintele acesteia, Ursula von der Leyen, au cerut Vienei și Amsterdamului să-și ridice dreptul de veto asupra aderării Sofiei și Bucureștiului.
Spațiul Schengen permite unui număr de peste 400 de milioane de persoane să călătorească liber între țările membre fără a trece prin controale la frontieră.
În fiecare zi, aproximativ 3,5 milioane de persoane trec frontierele interne pentru a munci sau a studia sau pentru a-și vizita familia și prietenii, iar aproape 1,7 milioane de persoane locuiesc într-o țară Schengen și lucrează în alta.
Se estimează că europenii fac anual 1,25 miliarde de călătorii în interiorul spațiului Schengen, ceea ce aduce de asemenea beneficii considerabile turismului și sectorului cultural.
Spațiul Schengen a început în 1985, ca proiect interguvernamental între cinci țări ale UE – Franța, Germania, Belgia, Țările de Jos și Luxemburg – și s-a extins treptat pentru a deveni cel mai mare spațiu de liberă circulație din lume.
Schengen este numele unui mic sat din Luxemburg, situat la frontiera cu Germania și Franța, unde Acordul Schengen și Convenția Schengen au fost semnate în 1985 și, respectiv, în 1990.
Apartenența la un spațiu fără controale la frontierele interne înseamnă că țările membre UE nu fac verificări la frontierele lor interne, cu excepția cazurilor unor amenințări specifice, și că fac controale la frontierele lor externe, pe baza unor criterii clar definite.
Setul de norme care reglementează spațiul Schengen se numește Codul frontierelor Schengen.
În prezent, spațiul Schengen acoperă peste 4 milioane de kilometri pătrați, cu o populație de aproape 420 de milioane de persoane, și include 27 de țări, adică 23 dintre cele 27 de state membre ale UE și toate statele membre ale Asociației Europene a Liberului Schimb: Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția.
Pe 1 ianuarie 2023, Croația a devenit cea de a 27-a țară membră cu drepturi depline a spațiului Schengen.
Controalele la frontierele interne cu Bulgaria, Cipru și România nu au fost încă eliminate, iar Irlanda nu face parte din spațiul Schengen.
Principalele momente spre aderarea României la Schengen
- Februarie 2000 - Începe procesul de negociere a aderării României la Uniunea Europeană;
- Noiembrie 2001 - Guvernul României transmite Conferinței pentru Aderare România - Uniunea Europeană, Documentul de Poziție pe Capitolul 24 - Justiție și Afaceri Interne, care are ca anexa Planul de Acțiune Schengen.
- Aprilie 2002 - Are loc deschiderea negocierilor pentru Capitolul 24 - Justiție și Afaceri Interne.
- Decembrie 2004 - Încheierea negocierilor de aderare (închiderea Capitolului 24 - JAI). Este confirmat calendarul de aderare.
- 1 ianuarie 2007 – La momentul aderării, România îndeplinește „criteriile minimale” pentru aderarea la Schengen.
- Octombrie 2007 – România are în vedere aderarea la Spaţiul Schengen în 2011.
- Septembrie 2008 - Vizită de pre-evaluare în domeniul Sistemul Informatic Schengen/SIRENE. România confirmă obiectivul îndeplinirii până în 2011 a standardelor Schengen, domenii precum vizele, cooperarea polițienească, protecția datelor personale.
- Octombrie 2009 – Este adoptat raportul de evaluare în domeniul vizelor.
- Decembrie 2009 – Este adoptat raportul misiunii de evaluare în domeniul frontierelor maritime.
- Mai 2010 – Este adoptat raportul de evaluare în domeniul frontierelor aeriene.
- Iulie 2010 - Este aprobat raportul în domeniul frontierelor terestre.
- Ianuarie 2011 - Adoptarea raportului de evaluare Schengen a României în domeniul SIS/SIRENE (platforma de schimb de informații și alerte Schengen). România încheie cu succes procesul de evaluare Schengen.
- Iunie 2011 – Parlamentul European votează în favoarea aderării României la Schengen cu 487 voturi „pentru”, 77 – „împotrivă” şi 22 de abţineri.
- Octombrie 2011 – România, prin ministrul de Interne, Constantin Traian Igas, începe întâlnirile bilaterale pentru obținerea sprijinului statelor membre. Apar primele mențiuni (de cătra Franța, Finlanda, Olanda) ale condiției ca România să obțină și un Raport MCV pozitiv, ca urmarea a evoluției în lupta anticorupție și reforma Justiției, chiar dacă MCV nu făcea parte din criteriile Schengen.
- Octombrie / Decembrie 2012 – Comisarul european pentru Afaceri Interne reafirmă că „nu există condiţii noi România şi Bulgaria îndeplinesc toate criteriile” şi trebuie să adere cât mai repede la spațiul Schengen.
- Octombrie 2015: Franța și Germania amână discuțiile despre aderarea României și Bulgariei la Spațiul Schengen.Europa este copleșită de valul de migrație prin Mediterană și prin Balcani, după ce 1,3 milioane de oameni au bătut la porțile Europei cerând azil. Mai mult, un val de terorism în UE sperie mai multe țări, care instituie controale mai exigente la vămi. Astfel, UE intră într-o criză legată de securitate și migrație.
- Septembrie 2017: Germania, Austria și Olanda se declară sceptice cu privire la aderarea României și Bulgariei la Spațiul Schengen.
- August 2018: România și Bulgaria devin parte din Sistemul de Informații Schengen. Sistemul permite României să transmită propriile semnalări despre cetățeni terți pe ale căror nume au fost emise alerte care le refuză intrarea sau șederea în UE.
- Septembrie 2018: Premierul olandez Mark Rutte spune că îl îngrijorează statul de drept în România și că de aceea se împotrivește aderării țării la Schengen. El repetă același mesaj și în 2019.
- Iulie 2021: Parlamentul European votează, în raportul său anual privind funcționarea Spațiului Schengen, rezoluția prin care cere aderarea României și Bulgariei.
- Octombrie 2022: Parlamentul olandez votează împotriva aderării României și Bulgariei la Spațiul Schengen. Olandezii invocă corupția dar, după discuții extinse, acceptă că România îndeplinește condițiile necesare. Se opun în continuare însă Bulgariei.
- Decembrie 2022: Austria se opune vehement aderării României la Spațiul Schengen, iar diplomația românească încearcă să remedieze situația, fără succes, înaintea Consiliului JAI din 8 decembrie. Pe 8 decembrie, Austria votează, în Consiliul JAI, împotriva aderării României, iar Olanda, împotriva Bulgariei . României nu i s-a permis decuplarea de Bulgaria. România boicotează mai multe firme austriece, în încercarea de a pune presiune pe Guvernul de la Viena. Cancelarul austriac declară că nu va exista nicio extindere Schengen. Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, vizitează Bucureștiul. Ea declară că România și Bulgaria trebuie admise în Schengen în 2023.
- Ianuarie 2023: Austria și Olanda își mențin pozițiile.
- Martie 2023: Într-o vizită în Bulgaria, președintele Klaus Iohannis declară că tema extinderii Schengen și aceea a migrației ilegale sunt amestecate artificial. Austria invocase problemele de migrație ilegală cu care se confruntă aceasta, dar și problemele generale ale spațiul european de liberă circulație, pentru respingerea aderării României și Bulgariei la Schengen.
- Aprilie 2023: În opoziția sa la aderarea României la Spațiul Schengen, ministrul de Interne austriac, Gerhand Karner, invocă faptul că 52 dintre traficanții de persoane arestați în anul precedent erau români. Karner vine în vizită oficială în România, dar nu își schimbă poziția.
- Mai 2023: Comisia Europeană cere aderarea României și Bulgariei la Spațiul Schengen în 2023.
- Iulie 2023: Președinția spaniolă a Consiliului European pune aderarea României și Bulgariei la Schengen pe lista sa de priorități.
- Septembrie 2023: Comisia Europeană a închis oficial Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) pentru Bulgaria și România, după 16 ani. Președinta Comisiei Europene și președinta Parlamentului European au declarat că România și Bulgaria merită să adere la Schengen.
(Sursa: Ministerul de Interne)
