La trei zile de la izbucnirea scandalului de la școala bucureșteană, directoarea Iudita Popteanu a demisionat.
Cazul elevului ce ar fi fost violat la școală a ajuns și la Ministerul Educației, care a trimis corpul de control la unitatea școlară. Ministerul a mai cerut ca, până pe 31 martie 2024, toate școlile care au avut în trecut multe cazuri de violență să ia măsuri suplimentare de prevenire și combatere a acestora.
Sunt însă suficiente o demisie și un control la școală pentru a rezolva o problemă de sistem?
Specialiștii consultați de Europa Liberă spun că e deja o obișnuință în școlile românești ca elevii să fie agresați fizic sau chiar sexual.
Sunt multe cazuri de care nu află nimeni.
Elevii ar trebui să urmeze ore de educație pentru sănătate care să îi ajute să recunoască orice formă de abuz.
Studiu. 4% din copii au raportat o formă de abuz sexual
- Un studiu recent publicat de organizația Salvați Copiii privind incidența violenței asupra copiilor arată că sub 1% dintre părinți spun că s-a întâmplat ca unul dintre copiii lor să fi văzut persoane adulte făcând sex.
- În ceea ce privește abuzul sexual asupra copiilor, 3% dintre părinți afirmă că, în ultimul an, s-a întâmplat ca unul dintre copii să fi fost victimă a abuzului sexual. În aproape două treimi dintre cazuri agresorul a fost o persoană necunoscută.
- Incidența raportată de copii cu privire la abuzul sexual se situează la nivelul de 4% și variază între 1% și 5%, în funcție de dimensiunea măsurată.
- Peste un sfert dintre copii au fost expuși imaginilor cu caracter sexual, internetul reprezentând mediul care vulnerabilizează copiii în cea mai mare măsură din această perspectivă (26%), urmat de televizor (23%) și situația de martori la relația sexuală între adulți (7%).
Povestea unui elev abuzat
Luminița S. este mama unui băiat, Ștefan, care a trecut prin mai multe situații de agresiune fizică sau sexuală, similare celor trăite de copilul de opt ani de la școala „Nicolae Titulescu” din Capitală.
Acesta din urmă le-a povestit părinților, în două rânduri, în 2022 și în ianuarie 2024, că ar fi fost agresat sexual în toaleta școlii. Europa Liberă a scris despre acest caz.
Ștefan are biplegie spatistică, adică nu are dexteritate și nu se poate deplasa singur – motiv pentru care folosește un scaun cu rotile. Acum, Ștefan este student la Drept, dar acest lucru a fost posibil și pentru că mama lui s-a luptat pentru integrarea lui la școală, în comunitate și pentru educația lui.
Mulți ani, și în școala generală și la liceu, Ștefan era marginalizat de colegii lui. Copiii râdeau de el și îl puneau în situații neplăcute.
„La Școala 131, unde a învățat Ștefan, copilul meu era batjocorit în baia școlii. Copiii ceilalți îi dădeau pantalonii jos când mergea la baie și râdeau de el. Ceea ce s-a întâmplat la Școala Titulescu este o cutumă deja”, spune Luminița S. pentru Europa Liberă.
„Toți aruncă vina pe părinți ca să scape de răspundere”, susține femeia, care spune că situația din prezent este la fel cum a fost în toți cei 20 de ani cât a avut ea grijă ca Ștefan să poată fi educat într-o școală normală, deși avea nevoi speciale.
Pentru a-l ajuta pe fiul ei, dar și pe alți copii, Luminița S. a dat statul în judecată. În urma proceselor, au fost înființate centrele de resurse si asistență educațională prin care elevii și adolescenții cu nevoi speciale sunt ajutați să treacă de evenimentele nefericite.
„Violul este cauză de suicid. Victimele sunt cazuri medicale în materia psihologiei, iar consilierul școlii – care e unul la 400 de elevi – de multe ori nu are ce cauta aici”, spune Luminița S.
Femeia spune că toaletele școlilor sunt de multe ori locul unde copiii sunt batjocoriți.
„Eu am donat Școlii nr. 131, unde a învățat Ștefan, sonerii si butoane de avarii, am montat zăvoare, cuier, suport și bare de sprijin și l-am însoțit pe fiul meu în unitatea de învățământ și în toaletă pe toată durata școlarizării tocmai pentru că exista riscul violului”, spune mama.
Femeia își aduce aminte că profesorii erau de multe ori deranjați de insistența cu care cerea ca fiul ei să fie educat.
„Părintele nu are niciun fel de atribuție. În plus, atunci când sunt implicați părinții, cum a fost la noi, toți ceilalți părinți, dar și profesorii sunt plini de revoltă și consideră că ar trebui să vină vreunul să îl șteargă pe fiul meu la fund – așa s-a pus problema la noi. Și părinții sunt mai needucați decât elevii”, spune Luminița S.
Femeia spune că școala trebuie să își asume educația pentru toți elevii.
„Să muți elevul dintr-o clasă în alta, dintr-o școală în alta sau să muți directorul de la o școală la alta este, în fapt, o lipsă de răspundere. Mutarea nu are ce căuta între soluții”, consideră Luminița Stoian, care nu a fost de acord să își ducă copilul în altă școală, așa cum au cerut profesorii și părinții.
Studiu: un sfert dintre copii sunt expuși imaginilor cu caracter sexual
George Roman, director de programe la Organizația Salvați Copiii România, arată într-un interviu pentru Europa Liberă că, în cazul în care părintele se confruntă cu o situație gravă, precum cea de la Școala Titulescu, trebuie să meargă la poliție.
„Face plângere penală cu privire la comiterea unui abuz sexual, iar poliția va stabili în ce măsură începe urmărirea penală”, spune George Roman.
Părinții, adaugă specialistul, trebuie să îi asculte pe copii și să fie atenți la schimbările care se petrec cu ei.
Un studiu recent realizat de Salvați Copiii arată că peste un sfert dintre minori au fost expuși imaginilor cu caracter sexual. Internetul este mediul care vulnerabilizează copiii în cea mai mare măsură din această perspectivă (26%). E urmat de televizor (23%) și situațiile în care sunt martori la relația sexuală între adulți (7%).
„Referitor la modificări în sistem, lucrurile sunt mai complicate. Aici putem vorbi de componenta aceea esențială care este educația pentru sănătate, dar politicienii noștri conservatori consideră că nu ar trebui să se facă la școală. Aici copilul ar putea să învețe despre diferențele de gen, despre abuzuri, despre protecție împotriva abuzurilor, ceea ce îl va face mult mai reactiv și va ști să prevină abuzurile sau să comunice imediat atunci când se întâmplă ceva”, arată George Roman.
Specialistul spune că, pentru ca astfel de ore să aibă efectele scontate, ar trebui să fie în orar o dată la două săptămâni.
În plus, mai spune George Roman, școlile ar trebui să aibă proceduri interne clare cu privire la intervenția profesorilor în aceste cazuri de abuz.
„În prezent, Ministerul Educației are o procedură privind abuzul, dar este un text birocratic complicat și care creează mai degrabă respectarea regulilor din punct de vedere birocratic și nu intervenții punctuale pentru apărarea copiilor”, mai spune George Roman.
Cosmin Andreica, șeful sindicatului polițiștilor Europol, spune pentru Europa Liberă că școala este responsabilă pentru ceea ce se întâmplă cu copilul cât acesta rămâne la școală.
„Am văzut aceel scuze ridicole ale unor cadre didactice – că în pauze ei nu sunt responsabili și ei nu trebuie să îi supravegheze pe copii. Dar, în momentul în care un copil intră pe poarta unei școli, el intră în responsabilitatea acelei școli. La Școala Titulescu am văzut că nu au luat niciun fel de măsură după primul incident, ci au incercat, printr-un act de inacțiune, să lase ca lucrurile să se stingă cu timpul. Un astfel de caz ne demonstrează existența unui fenomen despre care nimeni vorbește, dar toată lumea știe că există”, spune Andreica.
Polițistul adaugă că părinții trebuie să se adreseze Poliției atunci când au suspiciuni că fiul sau fiica lor este victima unui abuz.
Școala are puține pârghii pentru cazurile de abuz și indisciplină
Directoarea Colegiului I.L Caragiale din Capitală, Andreia Bodea, spune că într-o lume ideală, în care directorul școlii este unul bun, acesta are foarte puține pârghii care să ducă la rezolvarea și prevenirea unor situații grave.
„În realitate, școlile au foarte puține pârghii. Se cer foarte multe lucruri de la școli, dar școala nu este lăsată să facă nimic. Să luăm un caz concret: situația în care elevul X a agresat grav de tot pe copilul Y. Păi acum 10 ani, agresorul era invitat să părăsească școala, era mutat la altă școală. Asta nu rezolva problema copilului, dar îmi rezolva mie ca școală problema. Acum nu se mai poate. Dacă cineva își imaginează că puterea unei comisii de disciplină a școlii este aceeași, se înșeală. Erau niște sacțiuni clare, cum ar fi nota 9 la purtare – nu puteai să te înscrii la Academia de Poliție, nu puteai să iei bursă”, spune Andreia Bodea.
Directoarea spune că avertismentele date elevilor nu produc nu niciun efect, iar elevii au în continuare derapaje grave.
„Se fumează în clase. Nu mai au teamă de nimic. Acum 10 ani, luai 2 puncte la purtare. Acum nu mai e nimic. Acum sunt interdicții pentru elevi, dar nu li se întâmplă nimic dacă ei încalcă aceste interdicții”, spune Bodea.
Psiholog de copii: comunicarea precară este un indicator pentru abuz
Psihologa pentru copii Alessia Rădulescu arată că orice formă de abuz asupra copiilor reprezintă un eveniment încărcat de potențial traumatic semnificativ si destabilizează puternic întreg sistemul familial.
„Cea mai bună modalitate prin care ne putem asigura că deschidem larg poarta comunicării între adulți și copii este prevenția. E foarte important ca, de la vârste mici, copiilor să li se prezinte noțiunile de bază ale educației sexuale referitoare la intimitatea propriului corp și a impunerii limitelor personale”, spune psihologa.
Aceasta mai arată că adulții trebuie să aibă o comunicare deschisă cu copiii.
„În situațiile în care comunicarea este precară, pot exista câțiva indicatori ai faptului că un copil este victima unui abuz, printre care: simptome fizice (dureri, infecții), emoționale (timiditate, plâns excesiv) sau comportamentale (impulsivitate, agresivitate, nevoia de izolare)”, conchide psiholoaga.
Cazul băiatului care ar fi fost violat la Școala Nicolae Titulescu
- În iunie 2022, un elev de 8 ani de la Școala Nicolae Titulescu i-a spus mamei sale că a fost violat la școală de un coleg mai mare, care avea 11 ani. Mama a reclamat cazul la Poliție și a sesizat și școala. Conducerea școlii nu a reacționat la caz. După cercetări, poliția a închis cazul pentru că agresorul era minor și nu răspundea penal în niciun fel. Elevul agresor a fost mutat la altă școală.
- În decembrie 2023, același băiat, acum elev în clasa a III-a, i-a povestit mamei cum un copil mai mare, altul față de cel din 2022, l-a agresat sexual în toaletă. Mama a reclamat din nou cazul la poliție și a mers din nou la directoare. În ianuarie 2024, Andreea și-a mutat băiețelul de la Școala „Nicolae Titulescu” din Capitală.
- Pe 2 martie 2024, în urma unui reportaj la Antena 3, cazul băiețelului de la Școala Nicolae Titulescu a ajuns în presă și a devenit public.
- Luni, pe 3 martie, părinții mai multor elevi au protestat la școală cu privire la inacțiunea conducerii față de acest caz.
- Inspectorii școlari și Sorin Ion, secretarul de stat pentru învățământul preuniversitar, au mers în control la școală.
- Marți, 5 martie, Ministerul Educației a dispus efectuarea unei cercetări de către Corpul de Control din cadrul ministerului pentru verificarea managementului unității de învățământ din perspectiva asigurării siguranței în școală. Concluziile cercetării vor fi făcute publice.
- Marți, 5 martie, directoarea școlii Nicolae Titulescu din București, Iudita Popteanu, și-a dat demisia. Documentul este înregistrat la Inspectoratul Școlar al Municipiului București.
- Ministerul Educației a dispus mai multe măsuri:
- Până în data de 31 martie 2024, inspectoratele școlare județene și Centrele Județene de Resurse și de Asistență Educațională vor organiza noi sesiuni de formare cu toți directorii din județe privind aplicarea Procedurii privind managementul cazurilor de violență asupra antepreșcolarilor/preșcolarilor/elevilor și a personalului unității de învățământ.
- Până în data de 15 martie 2024, toate unitățile de învățământ preuniversitar vor afișa materialele vizuale de informare disponibile pe site.
- Inspectoratele școlare județene vor monitoriza aplicarea Procedurii și incidența cazurilor de violență în acord cu prevederile în vigoare. În școlile cu un număr ridicat de cazuri de violență înregistrate, ISJ și CJRAE vor acorda sprijin de urgență pentru planificarea și desfășurarea unor măsuri de prevenire și combatere a cazurilor de violență. Școlile identificate și măsurile luate vor fi raportate la Ministerul Educației până în data de 31 martie 2024.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
