O scurgere de documente interne ale Interpol arată că Rusia a folosit în mod sistematic mecanismele organizației internaționale de cooperare polițienească pentru a-și viza criticii aflați în afara granițelor, inclusiv oameni de afaceri, jurnaliști, activiști și opozanți politici. Datele, furnizate de un avertizor de integritate și analizate de BBC și publicația franceză de investigații Disclose, arată că abuzurile ar fi continuat chiar și după introducerea unor controale speciale asupra Moscovei, în urma invaziei Ucrainei din 2022.
Interpol este un organism care ușurează cooperarea polițienească între autoritățile din 196 de state membre. Printre instrumentele sale se numără „notificările roșii”, prin care se solicită localizarea și arestarea unei persoane.
Statutul Interpol interzice explicit utilizarea sistemului în scopuri politice, militare, religioase sau rasiale.
Cazul Igor Pestrikov: „Când ești pe lista Interpol, viața ta se schimbă complet”
Igor Pestrikov, un om de afaceri rus refugiat în Franța, a descoperit că Rusia a emis o „notificare roșie” pe numele său după ce a fugit din țară în iunie 2022, la patru luni de la declanșarea invaziei pe scară largă a Ucrainei.
Fost acționar majoritar la uzina Solikamsk Magnesium Plant, Pestrikov spune că a fost presat de autoritățile ruse să oprească exporturile și să aprovizioneze exclusiv piața internă, ceea ce ar fi permis folosirea produselor sale în industria militară.
După refuzul său, companiile i-au fost naționalizate, iar autoritățile ruse l-au acuzat de infracțiuni financiare, acuzații pe care el le consideră motivate politic.
„Când ești lovit de o notificare Interpol, viața ta se schimbă complet”, spune Pestrikov.
„Nu poți închiria un apartament, conturile bancare îți sunt blocate. Trăiești permanent cu stres, cu frica că poliția poate intra peste tine în orice moment”. Din motive de siguranță, fiica sa și mama acesteia s-au mutat într-o altă țară.
După aproape doi ani, Comisia pentru Controlul Dosarelor (CCF), organismul independent de supraveghere al Interpol, a decis că dosarul său avea un caracter „predominant politic”, iar informațiile furnizate de Rusia erau „generice și stereotipe”, cu explicații insuficiente privind presupusele infracțiuni. Cererea de arestare a fost anulată.
Rusia, lider la abuzuri în sistemul Interpol
Documentele scurse arată că, în ultimul deceniu, Rusia a fost țara cu cele mai multe plângeri depuse la CCF, de aproape trei ori mai multe decât următorul stat clasat, Turcia.
Cel puțin 700 de persoane vizate de solicitări rusești au contestat deciziile, iar aproximativ 400 au obținut anularea notificărilor sau difuzărilor — mai mult decât în cazul oricărei alte țări.
Deși Interpol a anunțat după 2022 introducerea unor verificări suplimentare pentru solicitările venite din partea Moscovei, documente interne din 2024 și 2025 arată că aproximativ 90% dintre cererile rusești au trecut de verificările inițiale.
În același timp, CCF a anulat circa jumătate dintre cazurile rusești contestate, ridicând semne de întrebare cu privire la eficiența măsurilor de prevenție.
Un raport intern menționează „încălcări flagrante” ale regulilor Interpol, inclusiv tentative de a introduce alerte roșii pe numele judecătorilor și procurorului Curții Penale Internaționale, după emiterea mandatelor de arestare pe numele lui Vladimir Putin și al Mariei Lvova-Belova. Aceste solicitări au fost respinse.
Jurnaliști și opozanți, urmăriți prin canale informale
Scurgerea de informații arată și folosirea unui sistem de mesagerie internă al Interpol pentru a obține date despre persoane aflate în exil, ocolind procedurile oficiale.
În februarie 2023, autoritățile ruse au cerut omologilor din Armenia și Germania „orice informație utilă” despre jurnalistul Armen Aramian, fără a menționa că acesta este un ziarist în exil, condamnat în Rusia pentru relatări despre protestele studențești în sprijinul lui Alexei Navalnîi.
„Nu cred că se așteptau ca Germania să-mi trimită adresa și numărul de telefon sau să mă extrădeze, dar chiar și informații minore sunt valoroase pentru ei”, a spus Aramian, după ce a aflat de existența mesajelor.
Alte schimburi arată că o agenție de aplicare a legii din străinătate a transmis Moscovei detalii despre deplasările unor aliați ai lui Navalnîi, precum Liubov Sobol, sau despre dezertorul rus Gleb Karakulov, inclusiv după ce Interpol anunțase controale suplimentare asupra Rusiei.
Reacția Interpol și criticile experților
Interpol susține că are mecanisme pentru a preveni abuzurile și că acestea au fost consolidate în ultimii ani.
Organizația afirmă că este „conștientă de impactul major” pe care îl pot avea asupra indivizilor notificările de arestare și respinge acuzațiile conform cărora ar pune pe prim plan cooperarea polițienească, în detrimentul prevenirii abuzurilor.
Avocați specializați în drept internațional și cazuri Interpol contestă însă această poziție și susțin că, atunci când statele abuzează în mod semnificativ și persistent de notificările roșii, acestea ar trebui suspendate temporar din sistem.
Ei mai avertizează că sistemul de notificări al Interpolului rămâne ușor de manipulat și că măsurile actuale nu sunt suficiente.
Avertizorul de integritate susține că, în 2025, unele dintre restricțiile suplimentare impuse Rusiei au fost eliminate discret, deși preocupările interne privind abuzurile persistau.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
