Seceta amenință agricultura României: 2022 ar putea fi cel mai secetos an din istorie

Moldova, Dobrogea, Centrul și sudul Olteniei, centrul și partea estică a Transilvaniei, vestul Banatului și al Crișanei sunt zonele în care a plouat cel mai puțin în ultimele șapte luni. Decembrie a fost singura lună cu precipitații mai consistente, dar cei 50-60 de l/mp nu au mai putut compensa lipsa de apă din sol.

România se confruntă cu o secetă pedologică, spune meteorologul Elena Mateescu, directoarea Institutului Național de Meteorologie. Asta înseamnă că întreaga cantitate de apă din sol este insuficientă pentru a asigura un an agricol normal.

„Cele mai grave situații sunt în Moldova și în Bărăgan. Aici, avem secetă pedologică (a solului, n.r.) extremă. Valoarea precipătațiilor este de 239l/mp căzuți în decurs de 7 luni. Comparativ, în anul agricol 2019-2020 aveam 236,8 litri/mp în decurs de 7 luni”, a declarat Elena Mateescu pentru Europa Liberă.

Valoare optimă este de 500-600 l/mp pentru perioada de 7 luni de la debutul anului agricol curent.

Județul Vrancea, printre cele mai afectate

Comcereal este unul dintre cei mai mari producători de cereale din Vrancea, una dintre cele mai afectate zone de secetă, alături de Vaslui, Galați și sudul Bacăului.

Firma are în jur de 4.500 de hectare pe care le plantează an de an cu rapiță, grâu, secară, porumb sau floarea soarelui. Doar 600 dintre ele pot fi irigate. Gelu Scutaru este directorul general al firmei. Spune că problemele cauzate de secetă au început să apară încă din toamnă.

„Am semănat în toamnă o suprafață de 1.300 de hectare de rapiță și, pentru că a fost secetă și nu am avut precipitații în septembrie, octombrie, a trebuit să întoarcem brazda și nu am mai rămas decât cu 200 de hectare de rapiță”, a declarat Gelu Scutaru pentru Europa Liberă.

În locul culturii compromise de rapiță, fermierul a decis să semene grâu și orz, în speranța că va ploua mai mult.

„În total, avem semănat 1.600 de hectare de grâu și 200 de hectare de orz și, la fel, din cauza secetei, suprafața nu arată deloc bine.”

Agricultorul spune că și cultura de grâu va fi înlocuită cu una de porumb sau floarea soarelui dacă nu va ploua în următoarele zile.

Deficitul de apă din sol în Vrancea este de 200 de ml de apă pe metru pătrat, iar situația ar putea fi schimbată dacă va ploua zilele următoare.

Președintele Asociației Producătorilor de Porumb din România spune că în Bărăgan situația este mai bună la grâu, dar pentru porumb și floarea-soarelui este extrem de dificilă.

„În zona Bărăgan aici, la noi, există un pic de rezervă de apă, de la semănat, în septembrie, octombrie, a plouat cam 180 de litri de apă, dar din decembrie au mai plouat 20 de litri în patru luni. Porumbul și floarea-soarelui se bazează pe rezerva din sol și e foarte greu să crezi că într-o zonă neirigată, în timpul verii, ploile de vară vor compensa lipsa rezervei de apă”, explică Nicolae Sitaru.

Irigațiile, o soluție înexistentă

În Vrancea, Comcereal are 600 de hectare care pot fi irigate. Ele reprezintă o șesime din cele 3.481 de hectare pentru care anul trecut s-au cerut decontarea de curent pentru irigații. Conform Prefecturii Vrancea, există 255.626 de hectare de teren agricol.

Asta înseamnă că irigații se fac pe mai puțin de 2% din suprafața totală. Situația este similară la nivelul întregii țări. În 2021, la nivelul întregii țări, Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare a asigurat irigarea a 860.331,75 de hectare din cele 14,8 milioane de hectare agricole de la nivelul întregii țări.

„Guvernul ar putea să ne ajute cu energia pentru sistemele de irigat și, pentru cei care vor fi extrem de afectați - Vrancea, Galațiul, Vasluiului, Bacăul”, spune Gelu Scutaru.

Fermierii sunt de părere că Guvernul ar trebui să se ocupe de un plan serios de irigații, dar șansele sunt mici, mai ales acum. Ar putea începe chiar de la legislație.

„Irigatul nu se poate face după o zi pe alta. La noi sunt probleme complicate, sunt probleme legate de legislație, care nu e chiar în regulă pentru că, de exemplu, dacă eu m-aș apuca să fac un sistem de irigații local, pot să dau de un proprietar din cei mulți prin al cărui perimetru trece conducta care să nu permită accesul sau, chiar dacă permite acum, se răzgândește peste câțiva ani”, arată președintele Asociației Producătorilor de Porumb.

Irigațiile nu au reprezentat un subiect serios nici în negocierile cu Bruxellesul pentru PNRR. Executivul de la București nu a reușit să obțină niciun ban pentru înființarea de sisteme noi și performante care ar putea ajuta agricultura românească.

„Nici nu-ți vine să mai investești cu o astfel de legislație. Nici PNRR nu a ieșit, iar la capitolul bani naționali, nici vorbă, unde să-i ducă, la Apărare, Sănătate, Educație nu mai vorbesc….”

Un an secetos cu repetiție

„Lucrurile se pot schimba dacă plouă”, spun optimiști fermierii. Tuturor le este teamă însă că 2022 ar putea fi un 2020 cu repetiție.

„În 2020, am avut rezervă de apă în sol aproape de zero, era un pământ reavăn până la 20 de cm așa și apoi pământ uscat-uscat, drept urmare, pe mare majoritate a câmpurilor s-au făcut producții de 2-3-400 de kilograme de porumb la hectar”, arată Nicolae Sitaru.

2020 a fost considerat de meteorologi cel mai secetos an din istoria României pentru zone importante din țară, precum Dobrogea.

Seceta din 2020 s-a reflectat extrem de bine în producțiile medii înregistrate de România în comparație cu anii precedenți.

Prognozlele sunt în defavoarea agricultorilor

„Cel puțin pe perioada 21 martie - 4 aprilie ne așteptăm ca nivelul de precipitații să fie unele sub nivelul mediilor săptămânale, ceea ce înseamnă până în jurul datei de 4 aprilie să vorbim în continuare de menținerea și accentuarea fenomenului de secetă și cel puțin în partea de est-sud-est menținerea și extinderea arealalor de secetă pedologică extremă”, arată directoare ANM Elena Mateescu

Este al patrulea an din ultimii cinci când România se confruntă cu seceta. Singurul an cu precipitații normale a adus și cantăți record de cereale înregistrate în statisticile de la București. În 2021, la grâu, a fost înregistrat un record absolut de 5.346 kg/ha, aproape dublu față de anul cel mai secetos.

Pe fondul secetei și a conflictului din Ucraina, fermierii se așteaptă ca prețul cerealelor să crească în vara care vine.

Ei spun însă că România este capabilă să-și asigure din producția internă resursele pentru piața locală, chiar și în cazul repetării scenariului din 2020. Europa Liberă a solicitat un punct de vedere oficial al Ministerului Agriculturii legat de situație, dar nu am primit un răspuns până la această oră.