Detașamentul este constituit din militari ai Batalionului 2 - Regimentul 2 Cavalerie, dotați cu transportoare blindate Stryker, specializați în artilerie, geniu și structuri de sprijin.
Șeful NATO va merge alături de președintele Klaus Iohannis la baza militară „Mihail Kogălniceanu”, din Constanța, unde au ajuns vineri dimineață și cei 1.000 de soldați americani relocați de Washington din Germania în România pentru a consolida flancul estic al NATO.
Potrivit programului oferit de Cotroceni, vizita celor doi oficiali la Baza 57 Aeriană va avea loc la ora 11:00, după care aceștia vor avea o discuție tête-à-tête, urmând ca, la 12:15, să aibă și o conferință de presă comună.
Cu o zi în urmă, comandantul Forțelor Aliate în Europa (SACEUR), generalul Tod D. Wolters, s-a întâlnit la sediul Bazei 57 Aeriene Mihail Kogălniceanu cu șeful Statului Major al Apărării (SMAp), generalul Daniel Petrescu.
„Suntem aici la invitația României pentru a crește capacitatea comună de reacție, precum și pentru a păstra echilibrul de forțe în regiune. Atenția sporită pe care NATO o afișează, în general, pentru Europa Centrală și de Sud-Est demonstrează capacitatea de a reacționa și desfășura operații multinaționale pentru păstrarea climatului de pace în aceste zone. Militarii din detașamentul american se vor instrui alături de camarazii și gazdele lor, militarii din România. Dislocarea actuală este, în primul rând, o oportunitate de a ne îmbunătăți deprinderile tactice și de a crește interoperabilitatea forțelor”, a declarat generalul Tod D. Wolters.
Pe 2 februarie, Pentagonul a anunțat că va trimite aproximativ 3.000 de soldați în Polonia, România și Germania în această săptămână.
Președintele american Joe Biden a spus că decizia SUA este în concordanță cu ceea ce i-a spus deja președintelui rus Vladimir Putin și reprezintă „o obligație sacră” față de aliați, în temeiul articolului 5 din tratatul fondator al NATO, care conține clauza cheie de apărare reciprocă.
Primele convoaie cu tehnică militară SUA au intrat în România miercuri seară, cu puțin înainte de miezul nopții, pe la punctul de trecere a frontierei Nădlac, în judeţul Arad.
În zorii zilei următoare, Rusia a lansat exercițiile militare din Belarus, într-o demonstrație de forță ce sporește tensiunea la granițele Ucrainei, de această dată în nordul țării, tocmai prin expunerea capacităților pe care le-ar avea într-o confruntare directă.
Exercițiile militare se adaugă celorlalte acumulări rusești de trupe de la granițele Ucrainei, unde au fost mobilizate peste 130.000 de soldați și echipamente militare, care au sporit temerile cancelariilor occidentale că Rusia va invada Ucraina.
Imaginile din satelit arată că o mare parte din dotarea armată a fost mutată în locații apropiate de granița cu Ucraina.
Rusia, care neagă permanent că ar intenționa să invadeze Ucraina, refuză să spună câte trupe vor fi implicate. Multe au fost aduse de la mii de kilometri depărtare.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat săptămâna trecută că Rusia mobilizează în Belarus aproximativ 30.000 de soldați, precum și forțe de operațiuni speciale Spetsnaz, avioane de luptă SU-35, sisteme de apărare aeriană S-400 și rachete Iskander cu capacitate nucleară.
Aceștia se adaugă celor 5.000 deja existenți în țara dominată de regimul autocratului Lukașenko, inclusiv forte speciale, rachete și baterii antiaeriene. Termenul „dual-capable”, pe care secretarul general NATO, Stoltenberg l-a folosit pentru rachetele Iskander, se referă la arme destinate atât războiului convențional, cât și nuclear.
Rusia cere ca Occidentul să nu mai sprijine Ucraina
Purtătorul de cuvânt al șefului diplomației ruse, Maria Zaharova, a anunțat noile condiții puse de Rusia pentru a lua presiunea de pe granițele Ucrainei.
„Suntem convinşi că este posibilă o dezescaladare legată de Ucraina şi încă destul de repede, dar pentru aceasta este nevoie să fie suspendate livrările de arme către Ucraina, să fie rechemaţi instructorii şi consilierii militari occidentali de pe teritoriul ucrainean, să înceteze orice exerciţii comune între forţele armate ucrainene şi NATO, precum şi să fie scoase în afara Ucrainei toate armele şi echipamentele primite până acum de Kiev”, a declarat joi Maria Zaharova, citată de Interfax, potrivit Agerpres.
Ea făcut referire la exercițiile militare ale Ucrainei, care au loc în paralel cu cele ale Rusiei în Belarus, și a remarcat că acestea se fac cu tehnică militară primită din Regatul Unit, SUA și Turcia.
Noi imagini cu mobilizarea masivă de armament rus la granița cu Ucraina
Ea a spus că, în numele securității regionale, NATO ar trebui să renunțe la politica „ușilor deschise”, iar Ucraina să revină la statutul său de țară neutră, în afara blocurilor militare, proclamat prin declarația sa de suveranitate din iulie 1990.
La același capitol al nemulțumirilor Moscovei și condițiilor puse Occidentului pentru detensionarea crizei ucrainene, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov a spus joi că Rusia nu dorește un răspuns colectiv al UE despre interpretarea principiului indivizibilității securității europene ci individuale. Pretenția Rusiei a fost formulată după ce șeful diplomației europene i-a transmis Moscovei o scrisoare în numele celor 27 de state membre UE.
Replica UE nu a întârziat să apară. „Numai cei care sunt interesaţi să ne divizeze ar pune sub semnul întrebării o astfel de decizie”, a avertizat Josep Borrell într-un comunicat dat publicităţii joi seară.
Ambasadorul rus la București, convocat la MAE
În acest timp, la București, ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a dispus ca ambasadorul Federației Ruse în România să fie convocat joi la sediul MAE, după ce Kuzmin a afirmat că Tezaurul României depus la Moscova în timpul Primului Război Mondial nu se află pe agenda discuțiilor Comisiei româno-ruse.
„În legătură cu activitatea Comisiei româno-ruse pentru studierea problemelor izvorâte din istoria relațiilor bilaterale, inclusiv cea a Tezaurului României depus la Moscova în perioada Primului Război Mondial, cu privire la care ambasadorul Federației Ruse în România a susținut în declarațiile sale de ieri (9 februarie, n.red.), contrar realității, că tema nu ar figura pe agenda bilaterală, secretarul de stat a reamintit că următoarea sesiune a Comisiei (a șasea) urmează să fie organizată în România conform deciziei luate de Comisie la a cincea reuniune din noiembrie 2019”, arată Ministerul Afacerilor Externe.
Potrivit sursei citate, a fost reiterată disponibilitatea MAE, care asigură secretariatul componentei române a Comisiei, de a susține și în continuare activitatea acestui for.
„Cu acest prilej, secretarul de stat pentru afaceri strategice Iulian Fota i-a reiterat ambasadorului Kuzmin poziția repetată constant și clar de către România, SUA și NATO încă de la momentul negocierii Acordului româno-american privind scutul antirachetă încheiat în 2011 și inclusiv recent: facilitatea antirachetă de la Deveselu, parte integrantă a sistemului NATO de apărare antirachetă, are un caracter strict defensiv, nu este îndreptată împotriva Federației Ruse – vizând exclusiv potențiale atacuri cu rachete balistice din afara spațiului euroatlantic, și nu există niciun fel de intenție sau posibilitate de amplasare în cadrul acestei facilități de rachete de tip ofensiv”, transmite MAE.
Ședință comună a guvernelor de la București și Chișinău
Tot vineri, guvernele României și Republicii Moldova vor avea prima ședință comună la Chișinău.
Cabinetul de la București a adoptat în ședința de joi decizii pregătitoare pentru ședința comună de la Chișinău, unde vor fi semnate documente bilaterale în domeniile energiei, comunicațiilor, cercetății și digitalizării, precum și în cele ale educației și infrastructurii.
„Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova vor ţine prima şedinţă comună la Chişinău. În acest sens, urmează ca premierul Nicolae-Ionel Ciucă, însoţit de o serie de miniştri din Guvern, să se deplaseze la Chişinău unde vor avea loc convorbiri cu doamna preşedinte Maia Sandu, cu doamna prim-ministru Natalia Gavriliţa şi cu domnul Igor Grosu, preşedintele Parlamentului Republicii Moldova, aceste întâlniri înscriindu-se în reperele colaborării dintre România şi Republica Moldova, repere bazate Parteneriatul strategic pentru integrarea europeană a Republicii Moldova”, a declarat Dan Cărbunaru, într-o conferinţă de presă, la Palatul Victoria.
Organizarea ședinței comune de la Chișinău a fost stabilită la vizita pe care premierul moldovean, Natalia Gavriliță, a făcut-o la sfârșitul anului trecut la București.
În ultimii zece ani au fost organizate patru ședințe comune de guvern între România și Republica Moldova.
Ședința de vineri de la Chișinău are loc în contextul regional creat de criza ucraineană, cu care și România și Republica Moldova se învecinează, dar și al creșterii prețului la energie. Moldova este dependentă de gazul rusesc, compania de stat rusă Gazprom amenințând în repetate rânduri cu sistarea furnizării de gaze.
