Linkuri accesibilitate

Secretomania PNRR | Coaliția mai are de tăiat 700 de milioane euro. Cum se împart banii, ce a cerut UE


Premierul Cîțu a cerut miniștrilor să facă reforme prin PNRR pentru ca planul să fie acceptat de Comisia Europeană. Imagine generică din Parlament, 2021.

Surse din Coaliția de guvernare au precizat pentru Europa Liberă că Planul Național de Redresare și Reziliență nu este finalizat și că până luni urmează să fie tăiate de pe listă proiecte în valoare de 700 de milioane de euro pentru a se încadra în plafonul de 29,2 miliarde de euro.

Premierul Florin Cîțu va prezenta astăzi în Parlament Planul Național de Redresare și Reziliență, ca o condiție impusă de PSD pentru a vota mărirea contribuției României la UE. Conform datelor guvernamentale, România are un buget alocat estimat de 29,2 miliarde de euro destinat finanțării „Mecanismul de redresare și reziliență”, care e menit să ajute țările europene după pandemie: aproape 14,2 miliarde de euro sunt structurați sub formă de granturi și 14,9 miliarde de euro sub formă de împrumuturi.

Surse: Comisia Europeană a cerut majorarea taxelor din România”

Comisia Europeană a cerut majorare taxelor din România pentru acoperirea deficitului bugetar, susțin surse guvernamentale. Printre ele, o soluție era majorarea TVA.

Guvernul a refuzat din start discuția despre majorarea taxelor pentru acoperirea deficitului. În discuțiile cu Comisia Europeană s-a discutat despre îmbunătățirea colectării, alte soluții pentru reducerea deficitului, dar și o reformă structurală care să facă sustenabil sistemul de pensii”, au precizat sursele citate.

Cum se împart banii prin PNRR, negocieri de ultimă oră

Surse din Coaliția de guvernare au precizat pentru Europa Liberă că PNRR nu este finalizat și că se lucrează intens pentru reducerea cu 700 de milioane de euro a proiectelor care urmează să fie depuse pentru a se încadra în 29,2 miliarde de euro, dar și pentru a se încadra în țintele de „digital” și „verde”. Potrivit surselor citate, România trebuie să aibă proiecte în zona „verde” de aproape 11 miliarde de euro și alte 6 miliarde de euro pentru „digital”.

În acest moment, la nivelul guvernului se fac ajustări, deoarece proiectele din zona de digital nu ating ținta propusă din cauza unor raportări greșite de cost.

Surse politice din Opoziție au precizat că analiza de cost s-a făcut cu „link-uri la Emag” și că au dispărut fondurile pentru „Tineret” și „situații de urgență”.

Europa Liberă a prezentat deja că România a pierdut toată finanțarea pe care o putea obține pentru irigații din cauza proiectelor depuse. Suma cerută a fost de 3,5 miliarde de euro, dar Comisia Europeană a considerat că proiectele nu se pot realiza în termen, până în 2026, nu respectă condițiile de mediu și propun tehnologii învechite. Au mai rămas 300 de milioane de euro pentru desecări.

Administrațiile locale vor pierde și ele aproximativ 2 miliarde de euro față de alocarea inițială de 4 miliarde.

Banii se vor împărți egal pentru fiecare primărie în funcție de dimensiunea sa pe verde sau digitalizare. Vor exista proiecte tip. Fiecare comună va avea cam 100.000 de euro, au declarat surse politice pentru Europa Liberă. Din fondul pentru primării, cel puțin 1,3 miliarde trebuie să aibă componenta de verde și 300 de milioane de euro pe cea de digital.

Construirea metroului din municipiul Cluj Napoca și dezvoltarea celui din București va primi prin PNRR aproape un miliard de euro. De asemenea, în cazul municipiului Cluj Napoca se vor aloca sume și pentru un tren ușor spre aeroport. Sumele sunt cuprinse însă la infrastructura rutieră, nu la fondurile pentru primării. Ministerul Transporturilor este cel care face analiza de cost pe numărul de stații din Cluj Napoca și București.

Totalul pe investițiile în infrastructură - autostrăzi și căi ferate este cuprins, potrivit ultimelor date, între 7,5 și 8,5 miliarde de euro.

Pentru infrastructura din domeniul sanitar se vor aloca 2,5 miliarde de euro pentru construcția și dotarea a 200 de centre comunitare, 3.000 de cabinete de medici de familie și 100 de cabinete de planificare familială, dar și pentru construcția de spitale noi, dar nu regionale.

În domeniul educației urmează să fie alocate 3,6 miliarde de euro. Printre rezultatele așteptate sunt 50 de unități de învățământ nou construite, 10.000 de laboratoare, 2.000 de microbuze verzi achiziționate și peste 80.000 de săli de clase dotate cu mobilier. Cu toate acestea, au existat discuții pe ultima sută de metri între ministrul Sorin Cîmpeanu și Cristian Ghinea despre cum vor fi împărțiți banii care vor veni în zona educației pentru a se atinge ținta în zona de digital și verde.

Coaliția nu a ajuns la un acord în privința sumei pentru extinderea rețelei de gaz.

Alte componente aflate în fază avansată de negociere sunt:

  • 1,4 miliarde de euro pentru împăduriri, combaterea tăierilor ilegale de pădure și biodiversitate
  • 2 miliarde de euro pentru renovarea clădirilor
  • 2,2 miliarde de euro pentru mediul de afaceri

„Discuțiile sunt despre reforme”

Surse din Coaliția de guvernare au precizat că marea dispută este legată de modul în care se vor face reformele. Liberalii și-au exprimat nemulțumirea față de Concept paper-ul trimis la Bruxelles în legătură cu reforma pensiilor. Deși discuțiile din Coaliție au durat mai bine de o oră nu s-a ajuns la un acord final pe acest subiect, urmând să existe o nouă rundă de discuții între ministrul Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, și ministrul Muncii, Raluca Turcan.

Facebook Forum

Video | Întâlnirea Biden - Putin: Fără iluzia unor decizii istorice
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:44 0:00
XS
SM
MD
LG