Miniştrii afacerilor interne din România, Bulgaria, Ungaria şi Austria au ajuns vineri la un acord informal, în discuții care au avut loc la Budapesta, pentru intrarea României şi Bulgariei în Schengen cu granițele terestre.
„România și Bulgaria aparțin pe deplin spațiului Schengen. Eliminarea controalelor la frontierele terestre interne este ultimul obstacol. Salut rezultatul pozitiv al discuțiilor informale de astăzi, la Budapesta”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vineri, pe contul său de X (Twitter).
„Urmează decizia oficială a Consiliului UE. Să vedem un Schengen mai puternic în 2025”, a adăugat președinta Guvernului Uniunii.
Premierul maghiar Viktor Orban a declarat vineri, într-o conferință de presă, că Austria a renunțat să se mai opună aderării României și Bulgariei la Schengen terestru, în urma discuțiilor informale de la Budapesta.
Intrarea propriu-zisă în Schengen terestru va avea loc la 1 ianuarie 2025, a anunțat el.
„Dacă toate merg conform planurilor noastre, atunci de la 1 ianuarie, dacă mă duc la domnul premier cu maşina, nu voi mai fi oprit la frontieră ci voi putea conduce maşina de la Budapesta la Bucureşti fără să fie vreun control”, a spus Orban.
Decizia oficială va fi anunțată pe 12 decembrie, la Consiliul de Justiție și Afaceri Interne (JAI) de la Bruxelles, a mai spus oficialul maghiar.
Vineri, pe 22 noiembrie, la Budapesta au avut loc noi negocieri politice și tehnice pe această temă între miniștrii de Interne din România, Bulgaria, Austria și Ungaria.
„Toate criteriile au fost întrunite şi toate barierele au fost eliminate (...) Toate cele patru ţări vor munci necontenit ca, de la 1 ianuarie, România să devină membră a spaţiului Schengen, nu doar pe cale aeriană şi maritimă, dar şi terestră. Decizie pentru care este nevoie de toţi miniştrii de interne ai Uniunii Europene”, a mai spus premierul Ungariei.
Aflat la Budapesta pentru această ocazie, premierul român Marcel Ciolacu a declarat că „după 13 ani, România va reuși o aderare completă la Schengen la 1 ianuarie 2025”.
România îndeplinește criteriile tehnice de aderare la Schengen din 2011.
„Atât România, cât și Bulgaria își asumă pe deplin responsabilitatea pentru protecția frontierelor externe ale UE. Îi mulțumesc în mod special premierului Orban pentru sprijinul constant în ceea ce privește aderarea completă a României la spațiul Schengen”, a completat Ciolacu.
Prim-ministrul român a adăugat că, odată cu aderarea la Schengen terestru, mărfurile românești „vor ajunge mai rapid în Europa” și că „produsele noastre vor fi mai competitive, ceea ce va aduce mai mulți bani companiilor locale”.
Potrivit unui comunicat al Executivului, Marcel Ciolacu a avut o convorbire telefonică cu cancelarul Austriei, Karl Nehammer, în care i-a transmis că „România își asumă pe deplin responsabilitatea pentru protecția frontierelor externe ale UE”.
„Salut evoluția pozitivă de astăzi privind aderarea deplină a României și Bulgariei la spațiul Schengen. Parlamentul European a avut această solicitare din prima zi. Un Schengen mai puternic înseamnă o Europă mai puternică. Aștept cu nerăbdare o decizie finală în zilele următoare”, a declarat președinta Parlamentului European Roberta Metsola.
În decembrie 2022, Austria s-a opus în Consiliul de Justiție și Afaceri Interne de la Bruxelles aderării complete a României la spațiul de liberă circulație.
Într-un interviu acordat săptămâna aceasta pentru Europa Liberă, reprezentanta Uniunii Europene pentru Afaceri Interne, Ylva Johansson, și-a arătat optimismul cu privire la faptul că Austria nu se va mai opune ca România şi Bulgaria să între în spaţiul Schengen şi cu frontierele terestre.
Comisara pentru Afaceri Interne, Ylva Johansson, cea care a reprezentat Comisia Europeană la discuțiile de la Budapeste și care a coordonat procesul de aderare a României și Bulgariei la Schengen, a declarat după acordul de vineri că este foarte fericită pentru progresul obținut.
Ministra de Interne a Uniunii Europene a acordat în această săptămână un interviu Europei Libere în care a spus că nu mai existau argumentele pentru blocarea, în continuare, a accesului României în Schengen și cu granițele terestre.
„Nu văd niciun obstacol, trebuie s-o spun. Totul este îndeplinit. Totul este pregătit. România și Bulgaria sunt pregătite. Spațiul Schengen este pregătit. Așa că nu văd niciun obstacol”, a spus ea.
„Este timpul să ridicăm acum controalele la frontierele interne. Și sper să văd că acest lucru se va întâmpla înainte de a termina acest mandat, ceea ce, după cum știți, se va întâmpla în câteva săptămâni”, a adăugat Ylva Johansson.
La one20ne, Ylva Johansson a explicat și ce se va întâmpla după ce România va intra în Spațiul Schengen, în condițiile în care tot mai multe state ale spațiului de liberă circuție introduc controale la granițele lor. Printre acestea se află Germania, Austria, Danemarca: „Suntem în strânsă legătură cu aceste state membre pentru a încerca să scăpăm de multe dintre aceste controale la frontierele interne, care au avut succes în unele cazuri, dar și pentru a ne asigura că, atunci când sunt efectuate, acestea sunt mai puțin intruzive, astfel încât să nu verifice pe toată lumea, ci să utilizeze mai mult informațiile de securitate și cooperarea polițienească pentru a viza efectiv acele persoane care ar putea reprezenta un risc."
Miza aderării terestre la spațiul Schengen este că nici șoferii de mașini și nici cei de camioane de marfă nu vor mai fi obligați să staționeze cu zecile de ore la granițele către țările membre.
Secretarul general al Uniunii Naționale a Transportatorilor din România (UNTR), Radu Dinescu, spune pentru Europa Liberă că intrarea în Schengen va aduce beneficii economice majore.
Costurile suportate de transportatorii români de mărfuri în cei 12 ani de când România nu a intrat în Schengen deși îndeplinea condițiile (2012-2024) au depășit 19 miliarde de euro, spune secretarul UNTR. Din această sumă, aproape trei miliarde de euro au fost numai costurile din ultimii doi ani.
Banii au fost pierduți ca urmare a șteptărilor prelungite în vămile către Bulgaria și Ungaria.
„Am așteptat și cinci zile să treacă o mașină de marfă în Ungaria", adaugă reprezentatul transportatorilor. Timpul pierdut în așteptare înseamnă amânarea altor transporturi și motorină irosită, printre alte pierderi.
Pe 31 martie, România și Bulgaria au intrat în spațiul Schengen cu frontierele aeriene și maritime.
Tot Radu Dinescu crede că odată cu intrarea României în Schengen, ar trebui eliminate și alte controale care se realizează acum de diferite autorități.
Ce țări fac parte din spațiul Schengen
Un număr de 27 de țări europene, majoritatea membre UE, fac parte din spațiul Schengen, o zonă de liberă circulație în care nu există controale la frontierele dintre ele. Autoritățile au totuși dreptul de a introduce controale temporare, ori punctuale.
Zona este denumită după Acordul Schengen semnat în 1985 și Convenția Schengen, din 1990, ambele semnate în localitatea Schengen din Luxemburg, de către Germania, Franța, Belgia, Olanda și Luxemburg.
Treptat, numeroase alte țări s-au alăturat spațiului Schengen, inclusiv state care nu sunt membre, precum Norvegia, Islanda, Lichenstein, respectiv Elveția.
Din 31 martie, numărul țărilor Schengen va crește la 29, odată ce România și Bulgaria vor fi admise în acest spațiu comunitar, pe cale aeriană și maritimă. Pentru aderarea pe cale terestră nu a fost stabilită încă o dată.
Astfel, din 31 martie lista țărilor Schengen va include 29 de state, conform Ministerului Afacerilor Externe din România:
Austria, Belgia, Bulgaria, Cehia, Croația, Danemarca, Elveția, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Elenă, Islanda, Italia, Letonia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Malta, Norvegia, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Țările de Jos, Ungaria.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
