Proiectele de legi prezentate de G4media.ro aduc câteva teme controversate în prim plan.
Cetățenii sunt obligați să colaboreze cu agenții secreți, serviciile pot avea propriile afaceri din care să câștige bani sau tribunale specializate doar pentru judecarea spionilor sunt doar câteva dintre temele care au agitat societatea românească în ultimele zile.
Unele, spun specialiștii, amintesc de fosta Securitate, altele nu fac altceva decât să legalizeze o parte din practicile care ar fi deja o obișnuință a serviciilor.
Europa Liberă a stat de vorbă cu un fost șef al Serviciului Român de Informații, Costin Georgescu, și cu unul al Serviciului de Informații Externe, Claudiu Săftoiu, pentru a surprinde și viziunea oamenilor care cândva au făcut parte din sistem.
Fost șef SRI - E imperios necesar ca legile să fie modificate
Costin Georgescu a condus Serviciul Român de Informații între 1997 și 2000 și a fost ales pe listele PNL în aceeași legislatură.
El spune că legile securității naționale sunt „desuete” și datează de dinainte de modificarea constituției, în 2003. În anul 2000, la finalul mandatului la șefia SRI, a înaintat chiar el în Parlament un pachet de cinci legi privind legile securității naționale. Printre ele, se numărau Legea de Organizare a SIE, Legea e Organizare a SRI și Statul Lucrătorului de Informații.
„Suntem în 2022 și nu au apărut acele legi! De atunci a mai evoluat lumea și trebuiau modificate și alea, dar nu s-a întâmplat nimic. Nu s-a vrut, pe mulți îi deranja și nu știu de ce s-a mers pe niște legi desuete, făcute înainte de prima constituție - ceea ce e inacceptabil. Nu se vorbește de amenințările teroriste, de amenințările informatice”, a declarat Costin Georgescu pentru Europa Liberă.
Fostul șef SRI spune că încercări au existat și pe timpul lui Ion Iliescu și Adrian Năstase, dar „s-au bătut cele două palate între ele și nu a ieșit nimic, apoi s-a bătut Tăriceanu cu Băsescu.”
În cei 22 de ani, o singură lege a reușit să treacă de Senat - „legea statutului cadrelor din servicii, acum vreo 15 ani și s-a blocat mai departe, nu s-au înțeles. Fiecare (om politic - n.red.) vrea mai mult, nu pot sta la masă să se înțeleagă. Să se uite cum e și în alte țări, să se uite în Marea Britanie, în Franța, în Italia și să rezolve”.
Că este nevoie de modificarea legilor este de părere și Claudiu Săftoiu, fost director al Serviciului de Informații Externe între octombrie 2006 și martie 2007.
Nu e încă pregătită societatea românească pentru astfel de legi, dar suntem nevoiți să mergem cu lumea asta complexă și modernăClaudiu Săftoiu, fost șef SIE
„Aceste legi trebuiau să fie trecute prin parlament cel puțin în urmă cu 10 ani, dacă nu chiar după accederea noastră în NATO și UE. Este vorba despre o structură foarte complexă de organizare a securității care a fost depășită și de noile evenimente, și de noile structuri în care am intrat și de parteneriatul strategic pe care îl avem cu SUA și cu responsabilitatea României de a asigura flancul estic al Alianței Nord-Atlantice”, a declarat Săftoiu pentru Europa Liberă.
Fost șef SIE - Formularea privind colaborarea este dură
Claudiu Săftoiu nu este de acord cu modul în care este formulat articolul prin care, în legea SRI, se vorbește despre obligativitatea colaborării cetățeanului cu reprezentanții serviciilor secrete.
„Cel puțin ca formulare, mie mi s-a părut extrem de dur formulat și a dat apă la moară celor care fac un titlu de glorie din a vorbi despre întoarcerea fostei securități, mi se par exagerări de presă - cel puțin lucrul acesta”.
Săftoiu subliniază că discută de variante apărute în presă și neasumate politic încă de nimeni și crede că „scurgerea” de documente nu este întâmplătoare.
„Variantele care au apărut în presă reprezintă un balon de încercare, de testare, în așa manieră încât să existe un feedback al societății civile, iar acesta a venit. Dacă vreți, la nivelul redactării, unele articole trebuie argumentate foarte repede.”
Fostul șef al SIE spune însă că, pe fond, există o intenție bună iar decizia este una salutară, care amintește de serviciile din alte state. Ea nu face altceva decât să îi determine pe toți cetățenii să fie atenți și vigilenți, să-și apere comunitatea, familia, în situații date extreme, cum ar fi un atac terorist.
„În serviciile de informații britanice, bunăoară, care sunt cele mai evoluate din Europa, această colaborare este una obișnuită care nu lezează în niciun fel drepturile cetățenilor sau drepturile omului, de aceea trebuie lucrat la formulare”, concluzionează Săftoiu.
Pot serviciile să facă afaceri?
Un alt capitol controversat este permisiunea dată serviciilor de securitate să se implice în afaceri. Prevederea se regăsește în legea de funcționare a Serviciului Român de Informații.
„În această situație trebuie venit cu explicații suplimentare pentru că există entități care aparțin de SRI, de exemplu, Institutul de Tehnologii Avansate care pot, dacă nu mă înșel, care fabrică, construiesc elemente legate de siguranța națională, dar și de chestiuni de echipamente care pot fi vândute ca orice produs și aceasta ar fi logica pentru care s-ar fi solicitat în acest așa-zis proiect de lege lucrul acesta”, arată Săftoiu cum ar trebui interpretată prevederea.
El spune că cei care au dat presei proiectele și au făcut propunerile au obligația să vină cu explicații și că este posibil ca „cele 10 legi să suporte modificări la nivel maximal”, astfel încât să nu fie afectate „drepturile fundamentale la libertate, la exprimare, la libertățile care au făcut ca România să devină o democrație respectată.”
Protestul ONG-urilor
13 ONG-uri au semnat deja o petiție pentru a protesta față de modul în care urmează să fie modificate legile privind organizarea serviciilor secrete.
„Militarizarea rapidă a statului, sub conducerea unui premier trecut mult prea repede din haina de general activ în cea de politician de carieră, și la comanda unui președinte aflat moral tot mai departe de cetățeni, de democrație și de libertate, este o tendință ce ne îngrijorează profund, și solicităm ferm tuturor partidelor politice să o oprească de îndată”, se arată în comunicatul celor 13 ONG-uri
Până la această oră paternitatea celor 10 proiecte nu a fost asumată politic de niciun partid, dar nici de serviciile a căror activitate este vizată. Nici Liderii politici nici nu au contestat în vreun fel documentele.
Europa Liberă a solicitat un punct de vedere cu privire la acest pachet de legi și de la SRI, SIE, dar și de la Administrația Prezidențială și Guvern, însă până la ora redactării acestui material nu am primit răspunsuri.
