Bogdan Manolea, președintele Asociației pentru Tehnologie și Internet, cere autorităților române să fie transparente atunci când vor introduce în circuitul legislativ pachetul de legi privind securitatea națională.
Alminteri, „riscăm să devenim un stat în stat”, spune Bogdan Manolea, care e de părere că, în forma actuală a acestor propuneri – dezvăluite de G4 Media – serviciile secrete din România ar căpăta atribuții nejustificat de extinse, într-un mod complet netransparent și nedemocratic.
„Toate aceste elemente din ultimele luni arată că, din diverse direcții, se dorește o extindere a puterilor și a atribuțiilor serviciilor secrete într-un cadru extrem de neclar și fără a avea niște garanții minimale pentru drepturile cetățenilor. Și fără a avea o dezbatere publică pe tema asta”, spune Bogdan Manolea.
Organizația pe care acesta o reprezintă, alături de alte 12 asociații din România, au transmis marți un mesaj de protest față de pachetul de propuneri legislative din domeniul securității.
„Militarizarea rapidă a statului, sub conducerea unui premier trecut mult prea repede din haina de general activ în cea de politician de carieră, și la comanda unui președinte aflat moral tot mai departe de cetățeni, de democrație și de libertate, este o tendință ce ne îngrijorează profund, și solicităm ferm tuturor partidelor politice să o oprească de îndată”, au transmis cele 13 ONG-uri.
Europa Liberă: Domnule Manolea, un pachet de legi care nu a intrat încă în circuitul legislativ oferă atribuții sporite serviciilor de informații din România. Au nevoie SRI sau SIE sau și SIE de aceste noi atribuții ?
Bogdan Manolea: În mod normal, un astfel de pachet de legi ar trebui să vină cu o expunere de motive și cu o serie de explicații cu privire la motivele pentru care modificările respective sunt necesare.
Pe de altă parte, planul legilor respective ar trebui să fie însoțit de un impact asupra drepturilor omului, care este obligatoriu pentru orice act normativ conform planurilor de bună guvernare pe care guvernul le implementează. Momentan, nu avem aceste informații.
Europa Liberă: Ați semnat, alături alături de reprezentanții altor ONG-uri, un protest pe care l-ați intitulat „Republica Militară România”. De ce „militară”?
Bogdan Manolea: Pentru că, din punctul nostru de vedere, ceea ce a reieșit în presă ieri, pe noile puteri sporite și partea de impunitate legată de SRI, ne duce în direcția respectivă.
Adică, în loc să vorbim de transparență, de claritate și de care sunt garanțiile ce ne sunt oferite, vorbim doar de noi atribuții, de existența unei autorități de interceptări fără detalii cu privire la cum ar trebui să fie verificată această autoritate.
Mai mult, într-un domeniu care în care Curtea Constituțională deja a avut două decizii în care a scos SRI din partea de autoritate responsabilă cu interceptările.
Un alt motiv e legat și de propunerea ca personalul SRI să poată fi anchetat doar de un număr limitat de procurori – anume desemnați -, iar percheziția se poate face doar cu acordul șefului statului sau cu informarea directorului SRI.
Practic, vorbim de un stat în stat, unde ei nu mai sunt responsabili în fața justiției așa cum suntem noi, toți ceilalți.
Practic, vorbim de un stat în stat, unde ei nu mai sunt responsabili în fața justiției așa cum suntem noi, toți ceilalți.Bogdan Manolea
În loc să discutăm și să avem o transparență în tot procesul, apar pe surse anumite informații care nu fac decât să ne confirme îngrijorările. Sunt chestiuni ascunse care extind capacităților de supraveghere și oferă puteri sporite pentru aceste instituții, care nu au excelat, până în momentul de față, pe partea de transparență.
Dimpotrivă, în ultimii ani au fost destul de criticate din punctul acesta de vedere.
Europa Liberă: Iar transparența instituțională este o caracteristică a democrațiile consolidate. Considerați că aceste prevederi, în forma lor actuală, ar șubrezi într-vreun fel democrația despre care mulți spun că e încă firavă în România?
Bogdan Manolea: Sigur că da! Acum, trebuie făcută exact balanta între activități transparente pe care SRI ar putea să le facă, cu un minimum de responsabilitate și prezență publică. De exemplu, emiterea unui raport anual cu informații statistice despre ceea ce a făcut serviciul acesta.
Nu ajungem la această balanță corectă doar dacă mărim puterea unui serviciu care este opac și despre care știm că nu a luat cele mai bune decizii în trecut. Și care pare că vrea să-și extindă puterile pe seama drepturilor noastre.
Europa Liberă: Acest pachet vine după o altă serie de inițiative legislative referitoare, mai mult sau mai puțin, la activitatea SRI, care au fost criticate de societatea civilă. Credeți că este doar o coincidență, cronologia apariției acestor propuneri legislative?
Bogdan Manolea: Chiar dacă am porni de la prezumția că este o coincidență, deja este a patra. Al patrulea subiect care vorbește mai mult sau mai puțin despre același lucru - și anume lărgirea atribuțiilor pe care serviciile le au - și care parcă vine din aceeași direcție.
Cred că e o coincidență extraordinară. Am câștigat la loto, ca să zic așa, să fac o glumă. Vă dați seama că, putem vorbi de coincidențe în momentul în care lucrurile sunt total disparate, dar în momentul în care deja vorbim de al patrulea proiect în ultimele șase luni sau un an de zile, cred că vorbim de o acțiune concertată.
Europa Liberă: Din punctul dvs vedere, ce este în neregulă cu celelalte propuneri legislative referitoare la activitatea serviciilor secrete?
Bogdan Manolea: Subiectele la care mă refer sunt legate de interceptarea comunicațiilor electronice prin Codul Comunicațiilor. Acesta e un proiect de lege care a fost declarat parțial neconstituțional de CCR și care se va întoarce în Parlament și unde nimeni din Guvern nu a vrut să și asume responsabilitatea sau explice de ce s-au propus textele respective.
Apoi, a fost discuția legată de filtrarea investițiilor străine care vin din afara spațiului comunitar și rolul pe care serviciile ar trebuit să îl aibă în evaluarea acestora.
Apoi a fost proiectul de cloud guvernamental în care SRI ar fi jucat un rol central cu privire la accesul la toate datele de trafic. Un proiect de ordonanță de urgență, care ar fi trebuit să fie aprobat extrem de repede. A fost doar o dezbatere publică, s-au transmis opinii către Ministerul Digitalizării, după care s-a așternut tăcerea.
Deci toate aceste elemente din ultimele luni arată că, din diverse direcții, se dorește o extindere a puterilor și a atribuțiilor serviciilor secrete într-un cadru extrem de neclar și fără a avea niște garanții minimale pentru drepturile cetățenilor. Și fără a avea o dezbatere publică pe tema asta.
Europa Liberă: Cheia e, până la urmă, la politic. Ce credeți că vor face, ce vă așteptați să facă liderii Coaliției cu aceste propuneri?
Bogdan Manolea: Din perspectiva unui proces democratic, fiind vorba de un
De ce ne grăbim? Ce este atât de urgent astfel încât să definim toate atribuțiile tuturor serviciilor într-o singură săptămână?Bogdan Manolea
pachet de legi atât de importante pentru zona de drepturi și libertăți civile, ar fi important să existe o dezbatere publică așezată și nu grăbită cu privire la aspectele acestea.
Adică în toate comunicatele de presă pe care le vedem sau informațiile care transpar din presă auzim tot timpul „sunt gata legile”. O să avem o săptămână la Guvern, o săptămână în Parlament și gata au trecut.
De ce ne grăbim? Ce este atât de urgent astfel încât să definim toate atribuțiile tuturor serviciilor într-o singură săptămână? De ce nu există o dezbatere pe principii, în care să întelegem de ce este nevoie de atribuții suplimentare ? Care este gândirea din spate? Care sunt garanțiile? Care sunt elementele de siguranță ale implementării acestor noi atribuții?
Toate aceste răspunsuri lipsesc și deocamdată avem de-a face doar de informații pe surse, după ușile închise. Adică un proces total nedemocratic, câtă vreme încă o dată vorbim de niște proiecte de legi care ne privesc toți.
