Secretarul general al NATO Mark Rutte face, începând de miercuri, prima sa vizită în România de la preluarea conducerii Alianței Nord-Atlantice. Rutte a avut mai întâi o întâlnire la Cotroceni cu președintele Nicușor Dan, iar joi va participa la Forumul NATO pentru Industria de Apărare. Vizita șefului NATO în România are loc în contextul îngrijorărilor privind securitatea pe flancul estic al Alianței după anunțul SUA de reducere a numărului de militari americani dislocați în zonă.
Actualizare 19:35 - Secretarul general al NATO s-a întâlnit miercuri și cu președintele interimar al social-democraților, Sorin Grindeanu, în calitatea sa de președinte al Camerei Deputaților.
„Am primit astăzi vizita Secretarului General al NATO, Mark Rutte, într-un moment important pentru securitatea europeană și pentru România. Am discutat despre consolidarea prezenței aliate pe Flancul Estic, despre noile amenințări cu drone și, mai ales, despre Hubul European de Securitate Maritimă pe care îl propunem la Marea Neagră, un proiect cu impact strategic pentru întreaga Alianță.”
Grindeanu spune că România a demonstrat „în nenumărate rânduri” că este „un partener serios și respectat în NATO”, pregătit să ofere „stabilitate, soluții și inițiativă.”
„Sub conducerea lui Mark Rutte, NATO își reafirmă forța, unitatea și capacitatea de a acționa rapid în fața provocărilor”, spune Grindeanu, care adaugă că apreciază „leadershipul său echilibrat și abordarea directă, orientată spre rezultate, valori pe care le împărtășim” ale șefului Alianței Nord-Atlantice.
„România rămâne un important pilon de siguranță pentru Europa”, conchide liderul social-democrat.
Actualizare 16:20 - Șeful NATO a ajuns miercuri la Palatul Victoria, pentru discuții cu premierul Ilie Bolojan, după discuția de la Cotroceni cu șeful statului și conferința de presă comună susținută de cei doi.
Cei doi oficiali au discutat despre situația de securitate actuală în contextul războiului din Ucraina și despre modalitățile concrete de consolidare a securității României, a Flancului Estic și, implicit, a Alianței, în ansamblul său, inclusiv pe fondul deciziilor recente privind repoziționarea unor trupe americane, transmite Guvernul României.
Secretarul general al NATO a reasigurat partea română că apărarea colectivă, conform articolului 5 al NATO, alături de prezența trupelor aliate și inițiativele de întărire a Flancului Estic contribuie la protejarea României. La acestea se adaugă acordarea unei atenții sporite regiunii Mării Negre, din partea Alianței, arată sursa citată.
La rândul său, premierul român a reiterat angajamentul României față de îndeplinirea responsabilităților asumate în Alianța Nord-Atlantică, inclusiv prin creșterea cheltuielilor de apărare, conform deciziilor luate la summit-ul de la Haga.
Bolojan a spus că obiectivul guvernului rămâne modernizarea capabilităților militare ale României și relansarea industriei româneșt de apărare, prin utilizarea programului SAFE, ocazie cu care a anunțat că lista proiectelor de investiții este în curs de finalizare și va fi prezentată Comisiei Europene până la sfârșitul lunii noiembrie.
Cei doi au discutat și despre continuarea sprijinului pentru Ucraina și Republica Moldova.
Actualizare 16:05 - „Dacă ar exista un atac [asupra României], tot NATO va veni să vă salveze. Așa funcționează NATO. Noi trebuie să fim siguri că apărăm fiecare centimetru al teritoriului NATO. Dacă această țară va fi atacată, sunt 31 de națiuni care vor veni să apere România. De aceea cred că nimeni nu va încerca să vă atace”, a punctat secretarul general al NATO, Mark Rutte, într-o conferință de presă comună cu președintele Nicușor Dan, după întâlnirea de la Palatul Cotroceni, întrebat de jurnaliști despre prezența sporită a SUA în Polonia și țările baltice și reducerea forțelor americane din România.
![„Dacă ar exista un atac [asupra României], tot NATO va veni să vă salveze. Așa funcționează NATO (...). Dacă această țară va fi atacată, sunt 31 de națiuni care vor veni să apere România, spune secretarul general al NATO, Mark Rutte.](https://gdb.rferl.org/2747ffcf-0bec-455e-a001-08ddfa911745_w250_r0_s.jpg)
El a spus că „ajustările” trupelor NATO nu reprezintă ceva „singular” și spune că s-au „întâmplat mai mulți ani” și a făcut trimitere la „angajamentul președintelui Trump față de NATO și față de eforturile noastre comune”.
Tocmai de aceea, spune Rutte, „Santinela Estică va fi flexibilă”, pentru că „nu doar că adaugă active suplimentare pentru aliați, dar conectează gama de active deja disponsibile pe flancul estic” și „aduce mai multe capacități.
Și președintele Nicușor Dan a subliniat că programul Santinela Estică tocmai asta presupune: „mai multe capacități militare și oameni atunci când e nevoie”. El a dat exemplu exercițiul militar care are loc în prezent la Cincu, unde peste 5.000 de militari aliați exersează tipuri de răspuns la amenințări tocmai pentru a descuraja orice agresiune.
El a spus că nu există o împărțire între nordul și sudul NATO în niciun document NATO și nici în programul Santinela Estică. „Această problemă nu există. Există o abordare comună pentru tot flancul estic. Dacă va exista o amenințare pe flancul sudic, vom avea răspuns uniform acolo.”
Actualizare 15:55 - „România este un aliat valoros. Am întărit postura pe flancul estic. România asigură un leadership important în zona Mării Negre. Sunteți un susținător puternic al Ucrainei în timp ce aceasta se apăra în fața agresiunii rusești. Este clar că România investește în NATO. Vreau să fie foarte clar: NATO investește în România. NATO este determinat să protejeze alianța. Santinela Estică înseamnă mai multe capacități de apărare. Nu există nici o îndoială că NATO e determinat să apere fiecare centimetru al teritoriului aliat. Lucrăm împreună pentru a asigura resurse pentru a apăra fiecare centimetru din teritoriul aliat”, a declarat șeful NATO, Mark Rutte.
Actualizare ora 15:45 - Președintele Nicușor Dan, în conferință de presă comună cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, a făcut miercuri, la Cotroceni, un inventar al temelor discutate cu șeful Alianței Nord-Atlantice.
„Am avut o discuție despre situația de securitate în NATO. Am vorbit despre majorarea cheltuielilor de apărare. Am discutat despre Ucraina și cum vom continua ajutorul pentru Ucraina. Am discutat despre Santinela Estică, programul NATO pentru apărare aeriană a flancului estic. În acest context, despre capacitățile militare suplimentare care vor fi aduse pe întreg flancul estic, inclusiv în România (...). Am vorbit de zona Mării Negreu unde România are un interes particular de securitate.”
Actualizare ora 14:45 – Mark Rutte și Nicușor Dan au avut o convorbire tête-à-tête care a durat aproximativ 45 de minute.
Au urmat discuții între cele două delegații. Din cea română au făcut parte, alături de președintele Nicușor Dan: miniștrii Oana Țoiu - de la Externe, Ionuț Moșteanu - de la Apărare și Radu Miruță - de la Economie, consilierii prezidențiali Valentin Naumescu - de la Departamentul Afaceri Europene, Radu Burnete - de la Departamentul Politici Economice şi Sociale, Marius Lazurca - de la Departamentul Securității Națioanale și Diana Iancu - de la Politică Externă, Parteneriate Strategice și Românii de Pretutindeni, precum și ambasadorul României la NATO, Dan Neculăescu.
Discuțiile au fost urmate de un dejun.
Actualizare ora 13:35 - Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a ajuns la Palatul Cotroceni, unde a început întâlnirea cu președintele României, Nicușor Dan.
„Pe agenda discuţiilor Preşedintelui Nicuşor Dan cu Secretarul General al NATO se vor afla ameninţările cu care se confruntă Alianţa Nord-Atlantică, în special Flancul Estic, precum şi modalităţile de creştere a securităţii României şi a capacităţii colective de apărare şi descurajare”, scrie în comunicatul oficial al Administrației Prezidențiale.
După întâlnirea de la Președinție, care a început puțin după ora 13:30, cei doi oficiali vor susține declarații de presă.
După amiază, șeful NATO merge la Guvern, pentru a se întâlni cu premierul Bolojan, și la Parlament, unde va fi primit de președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu.
Forumul NATO pentru Industria de Apărare
„NATO–Industry Forum 2025” începe miercuri la București și are peste 800 de participanți din 26 de state și 300 de companii din industria de apărare
Forumul se desfășoară sub patronajul Secretarului General al NATO și este organizat de Comandamentul Suprem Aliat pentru Transformare (SACT) și Divizia pentru Industrie de Apărare, Inovație și Armament (D2IA) a Statului Major Internațional al NATO, cu sprijinul Ministerului Apărării Naționale.
Joi, 6 noiembrie, la Forum vor participa președintele României, Nicușor Dan, secretarul general al NATO, Mark Rutte, ministrul apărării naționale Ionuț Moșteanu, asistenta secretarului general NATO pentru Industria de Apărare, Inovare și Armamente, Tarja Jaakkola, precum și numeroși lideri civili și militari din NATO și Uniunea Europeană.
Este așteptat ca Mark Rutte să țină un discurs.
Forumul urmărește identificarea unor soluții concrete pentru creșterea capacității de apărare a Alianței, prin extinderea producției de apărare, valorificarea inovației tehnologice și analizarea conceptelor care pot transforma modul în care NATO acționează în viitor.
Contextul vizitei șefului NATO
Vizita secretarului general al NATO vine la o săptămână după ce Statele Unite au anunțat o redimensionare a trupelor americane în patru țări de pe Flancul Estic, inclusiv pe teritoriul românesc.
Măsura, anunțată pe 29 octombrie 2025, constă în retragerea unei brigăzi de infanterie din mai multe țări europene – Bulgaria, România, Ungaria și Slovacia, ceea ce înseamnă o scădere semnificativă a prezenței rotative americane în regiune.
Conform declarațiilor oficiale ale ministrului Apărării Naționale al României, aproximativ 1.000 de soldați americani vor rămâne dislocați în România în baza de la Mihail Kogălniceanu, Cincu și Deveselu.
Președintele american Donald Trump a declarat că reducerea numărului de trupe americane în România „nu este foarte semnificativă”.
Washingtonul a insistat că măsura nu reprezintă o retragere din Europa sau o diminuare a angajamentului față de Alianță.
„Aceasta nu este o retragere americană din Europa și nici un semnal de diminuare a angajamentului față de NATO și Articolul 5”, a transmis Comandamentul Statelor Unite pentru Europa și Africa.
Deși numărul exact al militarilor retrași nu a fost precizat, o brigadă poate ajunge la 5.000 de soldați. Pentagonul menționează că în Europa sunt dislocați în prezent aproape 85.000 de militari americani, un număr care a variat între 75.000 și 105.000 de la invazia Rusiei în Ucraina din 2022.
Cei mai importanți doi parlamentari republicani care supraveghează Pentagonul – senatorul Roger Wicker, președintele Comitetului pentru Servicii Armate din Senat, și reprezentantul Mike Rogers, președintele omologului din Camera Reprezentanților – au condamnat decizia administrației Trump.
„Decizia este necoordonată și contrazice direct strategia președintelui”, au afirmat cei doi.
„Ne opunem ferm deciziei de a nu menține brigada rotațională americană în România”, au spus parlamentarii republicani, care au adăugat că măsura trimite un semnal greșit Rusiei și că a fost luată fără consultarea Congresului.
Ministra de Externe a României, Oana Țoiu, a anunțat săptămâna trecută, la Europa Liberă, că aliați din NATO, alții decât Statele Unite, vor trimite în lunile următoare noi trupe și echipamente în România.
Ministrul Apărării: „Prezența americană este și va rămâne aici”
„Prezenţa americană este şi va rămâne aici, rămâne un pic peste nivelul de dinaintea izbucnirii războiului din Ucraina. Lucrurile esenţiale şi capabilităţile de apărare esenţiale rămân operate şi cu prezenţa americană şi la Kogălniceanu şi la Deveselu şi la Câmpia Turzii, astea sunt lucrurile de care trebuie să ţinem cont”, a spus marți ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, în Parlament, citat de news.ro.
Oficialul român a mai declarat că Statele Unite ale Americii sunt principalul partener strategic pe apărare și că România are „cele mai multe, mai moderne capabilităţi de echipamente militare”.
„Au venit, vin în continuare şi avem un orizont de timp în următorii şapte, opt ani de zile, o să tot vină echipamente americane pe teritoriul României, este completarea bateriilor Patriot, vorbim de F-35, Naval Strikes Missile”, a spus ministrul.
Ionuţ Moşteanu a precizat că „politica externă şi relaţiile externe nu se întâmplă peste noapte, nu se întăresc sau scad peste noapte”. Totodată, el a spus că este un efort pe care „România putea să-l facă mai bine”.
„Trebuie să facem efortul să ţinem aproape de toţi aliaţii, de toţi partenerii. Avem o relaţie foarte bună cu Statele Unite ale Americii, o relaţie care continuă şi care se întăreşte”, a adăugat Moșteanu.
Ministrul Apărării a explicat că modernizarea și extinderea bazei de la Kogălniceanu sunt o investiţie în principal românească.
„Investiţia mare, care este în planurile strategice ale Armatei Române, o investiţie despre care am mai vorbit, care va ajunge la aproximativ 2,5 miliarde de euro, până în 2040, va fi o bază care va rivaliza cu Rammstein-ul. Investiţia va continua, este investiţia României, pentru că acea bază este esenţială atât pentru apărarea României, cât şi pentru apărarea NATO”, a precizat ministrul Apărării.
Ministrul Apărării a mai spus că „nu crede că este o relaţie de cauzalitate directă între retragerea brigăzii rotaţionale de luptă şi potenţiale strategii pe care Rusia le face”.
„Rusia abia reuşeşte să ţină frontul cu Ucraina, asta este o realitate pe care o puteţi vedea în fiecare zi. Tot anul ăsta au avansat foarte, foarte puţin, cu Ucraina, în condiţiile în care Ucraina se apără singură, cu proprii soldaţi, cu propria populaţie, având doar ajutor pe partea de echipare din partea aliaţilor”, a mai afirmat el.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
