În Serbia, gazoductul cu două sensuri pentru transportul gazelor naturale va avea o lungime de 13 kilometri, iar în România 86 de kilometri, transmite agenția Beta.
Capacitatea proiectată a interconexiunii este de cel puțin 1,6 miliarde de metri cubi de gaz, iar tronsonul din Serbia va fi finalizat până în 2027.
În acest fel, transmite Beta, Serbia va obține o altă direcție de alimentare cu gaze naturale, legând hub-ul Mokrin din Serbia cu conducta de transport BRUA din România.
Đedović Handanović a spus că cooperarea dintre Serbia și România în domeniul energiei „este un sprijin important pentru securitatea aprovizionării cu energie electrică a cetățenilor și a economiei din ambele țări, dovadă fiind faptul că în 2023, până la 28% din schimbul total a fost comerțul cu electricitate.”
„Datorită legăturii cu România și Bulgaria, și în perioada următoare cu Macedonia de Nord, Serbia devine o țară de tranzit indispensabilă și un partener important în asigurarea securității energetice a țărilor din Europa Centrală și de Est în ceea ce privește aprovizionarea cu gaze. ", a spus ministrul.
Ministrul român al energiei, Sebastian Burduja, a apreciat că este necesar ca energia să circule ușor între Serbia și România, arătând că cele două țări cooperează strâns pentru accelerarea interconexiunilor de energie.
Tot luni, 5 august, miniștrii au discutat despre dezvoltarea proiectului hidrocentralei reversibile Porțile de Fier 3 și Coridorul Transbalcanic cu directorii companiilor energetice din ambele țări.
Serbia are și o interconexiune de gaze cu Bulgaria vecină, care a fost pusă în funcțiune în decembrie 2023. Prin intermediul acestui interconector, Serbia va procura gaz din Azerbaidjan, care va acoperi 13% din nevoile sale.
La deschiderea interconexiunii, ministrul Đedović Hadanović a spus că Serbia consumă în prezent trei miliarde de metri cubi de gaz și a adăugat că acest proiect este important pentru aprovizionarea cu gaze din estul și centrul Serbiei, precum și pentru aprovizionarea Europei centrale și de est.
Aceștia sunt toți pașii pe care Serbia îi face pentru a-și diversifica sursele de aprovizionare cu gaze, deoarece este aproape complet dependentă de gazul rusesc, în timp ce producția internă reușește să satisfacă puțin sub 13 la sută din nevoi, potrivit datelor Agenției pentru Energie din 2021.
