Linkuri accesibilitate

România confirmă discuțiile privind construirea Hidrocentralei Porțile de Fier III alături de Serbia


Hidrocentrala Porțile de Fier 1, Serbia
Hidrocentrala Porțile de Fier 1, Serbia

Construcția hidrocentralei Porțile de Fier III a fost declarată proiect de importanță deosebită de către Guvernul Serbiei, a anunțat Ministerul Minelor și Energiei din Serbia despre facilitatea strategică de pe Dunăre, una din cele mai mari din regiune, care va fi făcută în cooperare cu România.

Actualizare – joi, 23 mai

Într-un răspuns pentru Europa Liberă, Ministerul Energiei confirmă că a avut discuții cu partea sârbă pentru o eventuală construcție a hidrocentralei Porțile de Fier III.

Cu toate acestea, arată ministerul, discuțiile sunt incipiente și – în prezent – nu există un grup de lucru comun româno-sârb pentru acest proiect.

Ministerul Energiei transmite că ministrul Sebastian Burduja și omologul său sârb au discutat despre acest proiect la începutul acestui an, într-o întâlnire de la Atena. Ulterior, a existat o corespondență scrisă între cele două părți.

„Partea sârbă a adus la cunoștință părți române și intenția construcției unei hidrocentrale cu acumulare prin pompaj la Porțile de Fier III. Partea română a răspuns că este esențial ca Serbia să comunice proactiv cu partea română despre acest proiect. Proiectul poate fi pozitiv iar România ar putea avea disponibilitatea de a se alătura cu o participație egală. Pe de altă parte însă, consecințele asupra mediului și navigabilității trebuie atent luate în considerare, iar partea sârbă nu poate realiza acest proiect altfel decât în strânsă cooperare cu România”, a transmis Ministerul Energiei.

În privința construirii unei noi conducte de transport pentru gaze naturale, proiectul este mai avansat. Noua conductă va asigura conexiunea dintre conducta magistrală de transport gaze naturale „BRUA” și Nodul Tehnologic Mokrin din Serbia.

Pe teritoriul României, conducta de transport gaze naturale se va cupla la conducta BRUA Faza I (localitatea Petrovaselo, județul Timiș) și va avea lungimea de 85,56 km (granița dintre România și Serbia-localitatea Comloșu Mare, județul Timiș).

Știre inițială

Anunțul a fost făcut luni (20 mai) la Belgrad, după discuția ministrului sârb al Minelor și Energiei, Dubravka Đedović Handanović, cu ambasadorul României în Serbia, Silvia Davidoiu, scrie Radio Slobodna Evropa.

Autoritățile sârbe au anunțat că s-au creat echipe în Serbia și România pentru construcția hidrocentralei și că proiectul general și studiul de fezabilitate au fost deja finalizate.

De asemenea, autoritățile sârbe au anunțat că revitalizarea Porțile de Fier II ar trebui să înceapă în 2025, după ce renovarea hidrocentralei Porțile de Fier I a fost finalizată și durata de viață a acesteia a fost prelungită cu cel puțin 30 de ani.

Porțile de Fier I a fost pusă în funcțiune în mai 1972, în timp ce Porțile de Fier II este în funcțiune din 1985.

Potrivit site-ului Elektroprivreda Srbije (EPS), Porțile de Fier III va fi o centrală hidroelectrică reversibilă, situată la kilometrul 1007 al Dunării.

Apa va fi captată din Lacul Porțile de Fier și pompată în cele două bazine superioare în perioadele în care sistemul energetic sârb are un surplus de energie electrică.

În zilele de sarcină maximă, ar funcționa ca o centrală de stocare.

Planul e ca toate cele trei centrale electrice din sistemul Porțile de Fier să aibă o putere totală de 2.400 de megawați.

Cele două hidrocentrale existente au o capacitate de 1.605 megawați - 20 la sută din producția totală anuală de energie electrică din Serbia.

De asemenea, Serbia și România au în plan să construiască o nouă conductă de gaz.

Cele două țări au convenit asupra unui memorandum de înțelegere pentru construirea unei interconexiuni de gaze între cele două țări, iar semnarea acordului va avea loc în curând.

„Acest proiect este important datorită diversificării aprovizionării cu gaze naturale și a securității suplimentare a aprovizionării consumatorilor”, a anunțat ministerul sârb al energiei.

Gazoductul care ține de la Mokrin (Banatul de Nord, Voivodina/Serbia) până la granița cu România, lung de 13 kilometri și în valoare de 12 milioane de euro, va fi finalizat în 2026, spun autoritățile sârbe.

Partea românească a acestei conducte de gaz are o lungime de 85 de kilometri și este construită cu sprijinul Uniunii Europene.

Cele două părți au discutat, de asemenea, despre planuri de creștere a capacității de transport a energiei electrice la granița sârbo-română cu aproximativ 500 de megawați.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.

  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    Dora Vulcan este Senior Correspondent și s-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2020. A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul Social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

XS
SM
MD
LG