Ministerul Justiției a venit cu o soluție de compromis și a propus miercuri, prin vocea ministrului Alina Gorghiu, lege pentru salarizarea separată a magistraților.
Curtea Constituţională a României (CCR) a decis în luna august a acestui an să retrimită în parlament Legea de modificare a pensiilor speciale, după ce a declarat neconstituționale o serie de articole.
Plenul şi-a însuşit amendamente adoptate de comisiile de specialitate în urmă cu o zi și le-a respins pe cele ale USR.
Un amendament adoptat în Senat stabileşte că judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională şi personalul juridic cu o vechime de cel puţin 25 de ani în funcţie se pot pensiona la împlinirea vârstei de 60 de ani cu o pensie de serviciu în cuantum de 80% din media indemnizaţiilor brute lunare şi a sporurilor avute în ultimele 48 luni de activitate.
În varianta adoptată de Parlament, baza de calcul viza ultimele trei luni de activitate.
Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.
Senatul a mai decis ca începând cu 1 ianuarie 2024 magistraţii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Curtea Constituţională şi personalul de specialitate juridică se pot pensiona şi beneficia de pensia de serviciu dacă îndeplinesc condiţia de vechime de minimum 25 de ani realizată numai în aceste funcţii, precum şi condiţia de vârstă de minimum 47 de ani şi 4 luni.
Această vârstă de pensionare creşte cu câte 4 luni în fiecare an calendaristic, până la atingerea vârstei de pensionare de 60 de ani prevăzută la art. 211 alin. (1) din Legea 303/2004.
De asemenea, în noua formă a textului de lege, pensiile de servicu se impozitează astfel: pentru venitul lunar din pensii determinat ca urmare a aplicării principiului contributivităţii, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, se aplică o cotă de impunere de 10%.
USR a protestat în plenul Senatului, afişând mesajul „Tăiaţi pensiile speciale”.
Ciolacu, mulțumit de modificările adoptate
Premierul Marcel Ciolacu a declarat, miercuri, că proiectul legii pensiilor speciale adoptat de Senat conţine amendamente „corecte, legitime şi de bun simţ", care nu ar mai trebui să ridice probleme la CCR.
„Urmează săptămâna viitoare să fie trecute prin Camera Deputaţilor. Am şi avut discuţia cu domnul preşedinte Simonis, ca şi (sic!) urgenţă legislativă. Este posibil să fie din nou atacată. (...) Trăim în democraţie şi într-un stat de drept. Din punctul meu de vedere, în acest moment, nu ar trebui să mai existe nicio problemă. Toate modificările sunt unele corecte, legitime şi de bun simţ", a susţinut Ciolacu, în cadrul unei declaraţii acordate presei, citat de Agerpres.
El a estimat că legea pensiilor generale va trece prin Parlament până la sfârşitul anului, după ce au fost făcute primele simulări cu Banca Mondială și va fi închis capitolul destinat pensiilor speciale.
„E un întreg proces şi un întreg angrenaj care lucrează. Şi vom conveni asupra primei forme a primului pachet pe care îl înaintăm Comisiei [Europene], fiindcă dorim, normal, să îndeplinim şi jalonul din cererea de plată numărul 4. (...) Eu cred că, până la sfârşitul anului, cu un pic de aplicare, mai ales că închidem un capitol, cel cu pensiile speciale, vom reuşi să trecem prin Parlament."
CCR a retrimis parlamentului Legea de modificare a pensiilor speciale, după ce a declarat neconstituționale mai multe prevederi care încercau să alinieze legea pensiilor speciale la cerințele de reformă ale Comisiei Europene și Băncii Mondiale, jalon în PNRR.
Adoptarea legii pensiilor speciale în termenii stabiliți de Comisia Europeană este o condiție pentru ca România să poată depune cererea pentru a treia tranșă de fonduri din PNRR. Dacă România nu respectă acest termen și nu elaborează o lege care să fie în acord cu cerințele Comisiei, riscă să piardă bani europeni.
La anunțul deciziei CCR, președintele Curții, Marian Enache, a declarat că diminuarea bazei de calcul și alte aspecte afectează independența justiției, iar recalcularea pensiilor de serviciu aflate în plată „afectează componenta de neretroactivitate.”
Decizia CCR a fost luată în unanimitate.
Pensiile celorlalte categorii de bugetari - polițiști, militari, diplomați - pot fi modificate, singurele pensii care rămân neatinse fiind cele ale magistraților, a decis CCR.
Proiectul va fi reexaminat şi de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional.
Ministrul Justiţiei propune lege separată pentru salarizarea magistraţilor
Ministrul Justiţiei Alina Gorghiu a spus miercuri că experții ministerului au făcut o analiză, cerută de premierul Marcel Ciolacu, prin care propun o lege de salarizare separată pentru magistrați care ar rezolva problema litigiilor din instanță privind drepturile lor salariale.
„Avem litigii. Sigur din toate litigiile de muncă, aţi văzut că litigiile cu magistraţi sunt sub 4%, dar avem un număr semnificativ de litigii, anumite sume de bani care trebuie achitate magistraţilor ca urmare a unor hotărâri judecătoreşti”, a afirmat Alina Gorghiu, miercuri la Parlament.
Ea a spus că analiza propune ca, pentru deblocarea litigiilor, să fie adoptată o lege care să facă distinct salarizarea magistraților.
Potrivit experților care au făcut analiza, o lege separată de salarizare a magistraților ar permite „să nu mai poţi să te raportezi la articole şi prevederi din legislaţie, la alte capitole care să îţi genereze ţie fenomen litigios ulterior.”
„Aceasta a fost logica în care grupul de lucru tehnic a ajuns la această concluzie”, a completat Gorghiu.
