Anunțul a fost făcut de președintele CCR, Marian Enache, cel care a fost și raportor.
„Diminuarea bazei de calcul și alte aspect afectează independența justiției, iar recalculare pensiilor de serviciu aflate în plată afectează componenta de neretroactivitate”, a declarat Enache.
Decizia CCR a fost luată în unanimitate.
Curtea Constituțională a României acceptă că unele prevederi controversate sunt constituționale extrinsec, ceea ce totuși e important, dar sunt neconstituționale pe fond.
Acest lucru înseamnă că legea nu trebuie reluată chiar de la zero, spun specialiștii consultați de Europa Liberă. Pensiile celorlalte categorii de bugetari (polițiști, militari, diplomați etc.) pot fi modificate în sensul noii legi, nefiind declarate neconstituționale. Singurele pensii care rămân neatinse sunt cele ale magistraților.
Sunt totuși unele aspecte importante din decizia Curții Constituționale care cu greu pot fi modificate, ca de exemplu impozitul asupra părții de necontributivitate a pensiei, recalcularea pensiilor în plată și baza de calcul al pensiei magistraților ca medie a veniturilor din toată cariera.
Guvernul este însă contra cronometru în ce privește legea pensiilor speciale, pe care parlamentul ar trebui să o adopte în mai puțin de o lună pentru a putea depune la Comisia Europeană cererea pentru cea de-a treia tranșă.
Dacă România nu respectă acest termen și nu elaborează o lege care să fie în acord cu cerințele Comisiei, riscă să piardă bani europeni.
Parlamentul va fi convocat în luna august, într-o sesiune extraordinară, au precizat pentru Europa Liberă, surse social-democrate.
Așa cum a avertizat Europa Liberă, legea pensiilor speciale avea prevederi care erau clar neconstituționale, cum ar fi recalcularea pensiilor în plată și impozitarea acestora.
Judecătorul raportor pentru legea pensiilor speciale a fost președintele CCR, Marian Enache, potrivit spotmedia.ro.
Primul ministru Marcel Ciolacu ar fi constituit deja un grup de lucru care a început corectarea legii, potrivit obiecțiilor CCR, deși motivarea ar mai putea întârzia.
Minuta CCR
Curtea Constituțională a emis un comunicat referitor la decizia de azi:
„1. A admis obiecția de neconstituționalitate formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție și a constatat că dispozițiile art.I-IV, art.XIII alin.(5) și (6) și art.XV din Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu și a Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal, precum și anexele nr.1-3 la aceasta sunt neconstituționale.
2. A respins, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate și a constatat că Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu și a Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal este constituțională în raport cu criticile de neconstituționalitate extrinsecă formulate.”
În esență, Curtea a constatat că diminuarea bazei de calcul a pensiilor de serviciu din sistemul justiției, precum și omisiunea reglementării unor dispoziții tranzitorii efective în privința creșterii, pe de o parte, a ponderii vechimii efective în funcție, și, pe de altă parte, a vârstei de pensionare necesare acordării pensiei de serviciu afectează componenta funcțională/instituțională a principiului independenței justiției în substanța sa. De asemenea, se încalcă exigențele de calitate a legii prin lipsa unor reglementări tranzitorii clare, precise și previzibile cu privire la actualizarea pensiilor de serviciu și la eliminarea creșterii cu 1% a valorii de 80% care se aplică asupra bazei calcul a pensiei de serviciu pentru fiecare an care depășește vechimea standard de 25 de ani.
Cele mai importante prevederi declarate neconstituționale potrivit raportului președintelui CCR
Decizia Curții admite practic toate motivele de neconstituționalitate din sesizarea făcută de Înalta Curte, în unele cazuri cu critici severe.
1. Creșterea vârstei de pensionare până la 60 de ani
Noua lege a pensiilor speciale prevede ca vârsta de pensionare a magistraților să crească treptat până la 60 de ani.
Acest lucru urma să se facă etapizat, până în 2028 să crească la 50 de ani, dacă au cel puțin 25 de ani vechime exclusiv în funcții de magistrați, apoi la 60 de ani până în 2035.
Practic, legea prevedea o amânare de cinci ani (2028) pentru începerea efectivă a punerii în aplicare a majorării vârstei de pensionare până la 60 de ani.
Judecătorii Curții Constituționale obiectează însă că pentru persoanele născute după 1976 vârsta de pensionare crește direct la 60 de ani, fără o tranziție reală și fără „norme tranzitorii care să asigure previzibilitate și certitudine”.
„Curtea constată că legea astfel modificată a fost adoptată cu încălcarea principiului securității juridice și a principiului legalității”.
În plus, Curtea Constituțională susține că „reglementarea unor vârste de pensionare atât de diferite și discrepante pentru persoane născute în ani consecutivi (50 de ani pentru cele născute în anul 1975 și 60 de ani pentru cele născute începând cu anul 1976) nu poate conduce decât la constatarea existenței unei discriminări a acestei din urmă categorii de persoane”.
2. Baza de calcul a pensiei de serviciu, media veniturilor întregii cariere
Noua lege prevede că baza de calcul a pensiei magistraților nu mai este 80% din veniturile pe ultima lună de activitate, ci 80% din veniturile din toți cei 25 de ani în funcție.
Această prevedere urma să fie aplicată de abia în anul 2043, adică peste două decenii.
Judecătorii constituționali, dând curs obiecțiilor ridicate de Înalta Curte, nu au fost însă mulțumiți cu această prevedere despre care spun că este contrară „componentei instituționale a independenței justiției”.
Mai mult, judecătorii susțin că lipsa corelării pensiei de serviciu cu venitul aflat în plată corespunzător funcției, gradului, vechimii de pe care persoana respectivă s-a pensionat nu mai menține pensia de serviciu/ cuantumul acesteia în sfera sistemului de justiție.
3. Recalcularea pensiilor de serviciu aflate în plată
Legea prevedea că pensiile aflate în plată vor fi recalculate la veniturile nete și nu la cele brute.
CCR susține că astfel se diminuează drepturile în aflate în plată ceea ce „încalcă principiul securității juridice în componenta sa privitoare la neretroactivitatea legii” și „fragilizează în sine componenta instituțională a independenței justiției”.
„Modalitatea de calcul al pensiei respective rămâne guvernată de legea sub imperiul căreia a fost obținută. Nu se poate accepta ca, ulterior acestui moment, legiuitorul să stabilească o nouă modalitate de calcul care să conducă la recalcularea negativă a pensiei”, se arată în raportul CCR.
CCR s-a mai pronunțat deja în aceste spețe, spunând că este neconstituțională scăderea pensiilor aflate în plată, indiferent de modalitatea prin care se face asta.
În decembrie 2020, CCR spunea că proiectul de lege care prevedea impozitarea cu 85% a pensiilor speciale peste 7.000 de lei și cu 10% a celor între 2000 și 7000 de lei este neconstituțional în ansamblu. Proiectul prevedea impozitarea tuturor pensiilor, fiind incluși și magistrații, polițiștii, militarii, diplomații etc.
În motivare, judecătorii CCR au apreciat că doar pensiile de serviciu ale magistraților sunt garantate, nu și celelalte.
4. Impozitarea pensiilor speciale
Proiectul de lege prevede că pensiile speciale mai mari de 4.000 de lei ( inclusiv cele în plată) se vor impozita cu 15% și nu cu 30% așa cum a fost în proiectul inițial.
Unul dintre reproșurile judecătorilor constituționali este că această impozitare are un „caracter sancționatoriu” și că baza de impunere este „neclară”, fiind indicate cel puțin 4 modalități diferite de interpretare a reglementarii.
„Fiscalitatea trebuie să fie nu numai legală, ci și proporțională, rezonabilă, echitabilă și să nu diferențieze impozitele pe criteriul grupelor sau categoriilor de cetățeni. În această viziune juridică, prevederea legală care introduce un spor de impozit de 30% numai pentru o anumită categorie de funcționari este discriminatorie și contrară prevederilor art.16 alin.(1) Și art.53 alin.(2) din Constituție”.
5. Vechimea efectivă de 25 de ani în magistratură
Legea actuală spune că vechimea minimă în funcția de judecător, procuror etc. urcă la 25 de ani, comparativ cu 20 în prezent, abia din 2029.
Judecătorii CCR susțin că „lipsa reglementării unor norme tranzitorii raționale care să conducă treptat la finalitatea urmărită, corelată cu pierderea iremediabilă a perioadei asimilate antereferite, conduce la încălcarea componentei instituționale a independenței justiției”.
Principalele modificări aduse de Legea pensiilor speciale
- Până în 2028, judecătorii, procurorii, judecătorii de la CCR și magistrații – asistenți de la Curtea Supremă se pot pensiona la 50 de ani dacă au cel puțin 25 de ani vechime exclusiv în aceste funcții.
- Vârsta de pensionare va crește etapizat la 60 de ani până în 2035. Magistrații vor avea cea mai scăzută vârstă de pensionare, raportată la cea standard, dintre toate categoriile care beneficiază de pensii speciale.
- Vechimea minimă în funcția de judecător, procuror etc. urcă la 25 de ani, comparativ cu 20 în prezent, abia din 2029.
- Pentru baza de calcul se vor lua în calcul 80% din veniturile din toți cei 25 de ani în funcție abia în anul 2043, adică peste două decenii.
- Pensiile în plată ale magistraților vor fi recalculate, dar recalcularea se va face la veniturile nete și nu la cele brute.
- Pensiile speciale mai mari de 4000 de lei ( inclusive cele în plată) se vor impozita cu 15% și nu cu 30% așa cum a fost initial.
- Este interzis cumulul pensie -salariu. Magistrații vor trebui să opteze între pensia specială și alte venituri obținute în cazul în care se reangajează în magistratură.
- Personalul auxiliar din instanțe și parchete se va pensiona (etapizat) la 65 de ani până în 2043.
- Până în 2028, la calculul vechimii de 25 de ani sunt încă acceptate perioadele din funcțiile de judecător financiar, procuror financiar sau consilier de conturi la secția jurisdicțională a Curții de Conturi, avocat, notar, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, grefier cu studii superioare juridice, consilier juridic sau jurisconsult.
