Deși a primit nota 9 (din maximum 10) la capitolul „proces electoral și pluralism”, România are încă o „democrație defectuoasă”, arată organizația Economist Intelligence Unit, în cel mai recent index, publicat în 2024.
Cultura politică și participarea la viața publică a românilor au primit notele 3, respectiv 5, din partea organizației internaționale de cercetare și analiză.
La one2one, specialistul în bună guvernare Septimius Pârvu, de la organizația Expert Forum (EFOR), explică de ce democrația din România nu trece de nota 6, în același top.
Printre motive: existența unor practici de tip feudal, precum angajarea rudelor de către primari sau alți lideri politici, pe criterii strict personale, precum și nerespectarea de către liderii aflați la putere a unor legi și a unei hotărâri a Curții Constituționale care spune că traseismul politic nu este legal.
A observa cine se folosește de politică pentru a câștiga doar pentru sine și familia sa este o metodă de a ne decide mai ușor pe cine să votăm, spune invitatul de la one2one.
Tot el ne recomandă să încercăm să aflăm dacă un candidat este sau nu urmărit sau condamnat penal și să nu acceptăm standarde de tipul „a furat, dar a și făcut”.
„Asta mi se pare cea mai păguboasă. Adică cumva, furtul a ajuns o așteptare. Nu, nu e ok să furi bani publici!”.
La Europa Liberă, Septimius Pârvu explică în ce fel candidații la alegerile europarlamentare de duminică au cheltuit peste 10 milioane de euro (50 de milioane de lei) pentru acest scrutin.
Reprezentantul Expert Forum vine și cu o posibilă explicație pentru unele contribuții la partid - contribuții de milioane de lei făcute de membri care nu au nicio șansă să câștige un loc în Parlamentul European.
Nu în ultimul rând, el dezvăluie secretul cheltuirii de către partide a 60 de milioane de euro (300 de milioane de lei) în ultimii trei ani, pentru a-și face propagandă nesemnalizată prin presă.
Cele mai importante declarații
- Despre efectul deciziei coaliției PSD-PNL de a avea candidați comuni doar în unele localități și de a candida pe o listă comună la alegerile europarlamentare
„Statistic, în mai multe locuri nu sunt în coaliție, ceea ce s-ar putea să fie un pic confuzant în momentul în care ajungi în secția de votare. (...) Am găsit, undeva în Moldova, campanii ale PSD-ului împotriva primarilor PNL.”
- Despre contribuțiile unor candidați la campania pentru alegerile europarlamentare
„În cazul AUR (Alianța pentru Unirea Românilor), este un pic mai interesant, pentru că au apărut contributori care sunt pe locurile 30-40 (n.r. pe lista de candidați, locuri neeligibile) și care au adus (n.r. la partid) câte 2-3 milioane de lei din împrumuturi. Noi ne-am uitat în declarațiile de avere. Sunt persoane care n-au nici pe departe genul ăsta de venituri.”
- Despre decizia Guvernului de a permite, prin ordonanță, traseismul politic înainte de alegerile din 9 iunie
„Dacă vor pierde alegerile cei care sunt acum în funcție, s-ar putea să existe un paralelism foarte ciudat, că vor fi aleși alții care sigur nu-și vor prelua mandatul, pentru că mandatul se preia doar în octombrie.
Cel din funcție s-ar putea să nu mai aibă mare interes sau, dimpotrivă, să aibă interes să facă tot felul de lucruri, cu mai puțină integritate. (…) E un precedent foarte nesănătos pentru democrație schimbatul partidului așa cum vrei tu. (…) E un sistem feudal.”
- Despre refuzul PSD și PNL de a spune ce redacții plătesc din bani publici, pentru articole nemarcate ca fiind publicitare
„În ultimii trei ani, au fost undeva la spre 300 de milioane de lei, foarte mulți bani, care au mers spre linia asta de presă și propagandă. Este un subiect sensibil. Sigur că este și o formă de a răsplăti, adică dai acești bani unor redacții care susțin partidul. (…) Sunt organizații care chiar au dat în judecată (partide) să obțină aceste contracte și au refuzat (n.r. partidele) să le dea. Adică cu decizii judecătorești… Salvarea va veni de la noul regulament (n.r. al UE) privind publicitatea politică.”
Pe ce au cheltuit candidații la alegerile europarlamentare 10 milioane de euro
Specialistul a publicat într-un raport al Expert Forum și pe ce s-au dus banii:
- peste 4,5 milioane de euro (22,5 milioane de lei) pentru diferite producții distribuite în mediul online
- 2,8 milioane de euro (14 milioane de lei) pentru presă și propagandă
- aproape 2 milioane de euro (9 milioane de lei) pentru vestimentație.
Septimius Pârvu spune că, cel mai probabil, prin „vestimentație” se înțelege că ar fi vorba despre ținute de campanie purtate de membrii de partid sau alte persoane implicate în campanie, pentru că distribuirea de haine votanților este interzisă.
Detaliile contractelor semnate de partide vor fi cunoscute peste câteva luni, după ce formațiunile vor începe să deconteze cheltuielile la Autoritatea Electorală Permanentă.
În această campanie electorală, Septimius Pârvu a remarcat și că unii candidați au adus de acasă sume importante de bani - sute de mii de lei sau chiar milioane de lei - pe care le-au donat partidelor care i-au pus pe liste.
Expertul spune că, în spatele unor candidați care nu au venituri atât de mari, pot fi oameni care vor să rămână în umbră.
„Se numesc donatori de paie sau intermediari. Adică este o persoană în spate care are foarte mulți bani, care nu vrea să intre în procesul ăsta. Practic, el dă banii cuiva și acel cineva îi dă mai departe candidatului. Și prima persoană care chiar a dat banii pe bune nu apare nicăieri.”
Dacă ești pe ultimul loc, de ce ai aduce 2-3 milioane de lei în campanie? „Poate vrei o poziție după ce trec alegerile”, mai spune Septimius Pârvu.
Uniunea Europeană obligă și partidele românești să spună ce redacții plătesc
O practică pe care primele două partide ca mărime - Partidul Social Democrat (PSD) și Partidul Național Liberal (PNL) - o folosesc de ani buni este plătirea unor redacții pentru ca acestea să publice anumite articole sau să difuzeze emisiuni fără ca publicul să fie informat că citește sau vede, de fapt, propagandă și nu producții nepărtinitoare.
Septimius Pârvu susține că, numai în ultimii ani, partidele au plătit pentru presă și propagandă 60 de milioane de euro (300 de milioane de lei).
Tot expertul explică tactica aleasă de partidele care refuză să publice contractele prin care bani publici și privați ajung în presă.
„S-ar putea ca, în cel mai bun caz, să primești un contract cu o agenție către care (partidul - n.r.) a dat o grămadă de bani, dar nu știi mai departe unde au ajuns și, în general, cam asta se face, din datele pe care le avem”, detailează reprezentantul organizației Expert Forum.
Septimius Pârvu spune că sunt organizații non-guvernamentale care au dat în judecată partidele care țin secrete contractele prin care banii ajung netransparent la presă și, deși există decizii definitive ale judecătorilor, care obligă formațiunile să spună adevărul, acest lucru nu se întâmplă.
„Există un proiect de lege în Parlament care ar fi obligat să publice aceste informații, dar a murit în Camera Deputaților de vreun an”, completează expertul.
Septimius Pârvu mai spune că problema se va remedia în România pentru că, în cel mult un an și jumătate, și politicienii locali vor fi obligați să respecte o decizie recentă a Uniunii Europene care impune o transparență totală în ceea ce privește publicitatea politică.
„Salvarea, dacă vreți, va veni de la noul regulament privind publicitatea politică, care a fost aprobat la nivel de Uniunea Europeană la sfârșitul anului trecut”, consideră el.
„Orice material de publicitate politică va trebui pus într-o bază de date care va fi accesibilă de către oricine. Sigur, cum va fi implementat e discutabil, dar el obligatoriu”, mai spune Septimius Pârvu la Interviurile one2one.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
