Președintele Serbiei, Aleksandar Vucic și premierul Kosovo, Albin Kurti, dezbat luni, la Bruxelles, propunerile UE de îmbunătățire a relațiilor bilaterale.
Întâlnirea va fi prezidată de șeful diplomației europene, Josep Borrell.
Cei doi înalți oficiali din Serbia și Kosovo ar fi avut deja o discuție preliminară pe marginea propunerilor, iar diplomații europeni sunt optimiști de această dată cu privire la rezultate, transmite Associated Press.
Asta după ce anterior, încercările de negociere între cele două părți au degenerat în acuze reciproce.
Kosovo și-a proclamat independența în 2008 - după războiul de la finalul anilor '90, încheiat cu intervenția în forță, inclusiv prin bombardamente, a NATO - nerecunoscută însă de Serbia. Zeci de state îi recunosc însă statutul.
Tensiunile mocnite dintre cele două state au luat diverse forme în ultimii ani, inclusiv sub forma refuzului minorității sârbe din Kosovo de a-și schimba plăcuțele de înmatriculare auto care datează din perioada când regiunea făcea parte oficial din Serbia.
Unii naționaliști sârbi au protestat recent, față de planurile de conciliere ale UE, începute în urmă cu peste 10 ani și intensificate recent, pe fondul războiului din Ucraina.
Fotogalerie | Protestatari de extremă-dreapta s-au adunat la Belgrad în sprijinul etnicilor sârbi din Kosovo
Șeful politicii externe a UE, Josep Borrell, a făcut apel la dezescaladare atât din partea Kosovo, cât și din partea Serbiei, în timp ce președintele sârb Aleksandar Vucic a cerut desfășurarea de trupe sârbe în nordul Kosovo, alimentând temerile privind un nou război.
Guvernul sârb, alături de Rusia, a refuzat să recunoască independența Kosovo și îl consideră parte a Serbiei, chiar dacă Belgradul nu deține controlul oficial asupra acestui stat. În total, 99 din cele 193 de țări membre ale Organizației Națiunilor Unite recunosc în prezent independența Kosovo, inclusiv Statele Unite, Marea Britanie și 22 din cele 27 de țări ale UE.
Oficialii Uniunii Europene au mediat negocierile menite să normalizeze relațiile dintre Serbia și Kosovo încă din 2012.
Prim-ministrul kosovar Albin Kurti a declarat marți că Pristina va depune săptămâna aceasta cererea de aderare la Uniunea Europeană, un proces care se așteaptă să dureze ani, dacă nu chiar decenii, și care depinde de normalizarea relațiilor cu Serbia.
La finalul anului trecut, armata sârbă a intrat în alertă, pe fondul unor informații potrivit cărora Kosovo ar fi pregătit un atac asupra zonelor locuite preponderent de populație de etnie sârbă.
Un oficial UE, care nu și-a declinat identitatea având în vedere sensibilitatea subiectului, a spus că „trebuie întrerupt cercul vicios al tensiunilor” dintre cele două state.
El a mai precizat că întâlnirea de luni nu reprezintă „capătul drumului” pentru normalizarea relațiilor, mai transmite agenția de presă.
Președintele sârb Alexandr Vucic a declarat că este pregătit să lucreze la punerea în practică a planului UE, cu „delimitări clare”.
El nu a menționat care sunt aceste limitări, dar AP amintește că șeful statului sârb a declarat în repetate rânduri că țara sa nu va recunoaște independența Kosovo și nici nu își dă acordul pentru admiterea în Organizația Națiunilor Unite.
-
Ovidiu Cornea
Ovidiu Cornea lucrează în presă de douăzeci de ani. A intrat în echipa Europei Libere în ianuarie 2022, ca Senior Correspondent.