În contextul anunțului privind achiziția de rachete balistice supersonice din China, Serbia a invitat NATO să participe la un exercițiu militar comun.
Exercițiul, programat pentru luna mai în sudul Serbiei, va fi primul de acest tip din 2018, când a fost organizat un antrenament de teren pentru gestionarea consecințelor dezastrelor.
În același timp, va fi și primul exercițiu cu NATO după moratoriul impus de Belgrad asupra exercițiilor militare cu parteneri străini, introdus la începutul invaziei ruse în Ucraina.
Kurt Bassuener, de la Consiliul pentru Politici de Democratizare din Berlin, a declarat pentru Serviciul Balcanic al Europa Liberă că exercițiul nu reprezintă „o schimbare strategică”, „nici o aliniere completă a Serbiei cu Occidentul”.
Autoritățile de la Belgrad insistă asupra menținerii neutralității militare, în contextul parcursului de aderare la Uniunea Europeană.
În același timp, Serbia cooperează cu NATO în interiorul Parteneriatului pentru Pace, care include antrenamente și exerciții comune, statut pe care îl are din 2006.
În paralel, Serbia și-a consolidat în ultimii ani cooperarea militară cu China, devenind prima țară europeană care achiziționează armament chinezesc.
Analistul geopolitic și generalul în rezervă din Muntenegru, Blagoje Grahovac, nu consideră invitația adresată NATO drept un semn de apropiere de Occident.
„Serbia face eforturi considerabile pentru a se înarma, iar statele NATO propun o politică diferită, una pașnică. În acest context trebuie privite și eventualele exerciții comune”, a declarat acesta pentru Europa Liberă, adăugând că vede decizia NATO ca pe o ofertă de „a se ajunge, în cele din urmă, la o clarificare a politicii Serbiei”.
NATO și ministerul Apărării din Serbia nu au oferit detalii despre exercițiul planificat la poligonul Borovac, lângă Bujanovac, în sudul țării.
Acesta este situat în apropierea graniței cu Kosovo și este utilizat pentru pregătirea unităților destinate misiunilor internaționale, inclusiv operațiuni de menținere a păcii ale ONU.
Comandamentul Forțelor Aliate NATO de la Napoli a anunțat, pe 7 martie, că exercițiul va avea loc la invitația Serbiei, „cu respectarea deplină a neutralității sale militare”.
„Antrenamentele comune îmbunătățesc interoperabilitatea, consolidează cooperarea practică și sprijină stabilitatea în Balcanii de Vest”, a transmis comandamentul pe platforma X.
Belgrad, între cooperare și critici față de NATO
Serbia este aproape complet înconjurată de state membre NATO, însă autoritățile de la Belgrad afirmă că nu intenționează să adere la Alianță.
„Ne vom păstra neutralitatea, dar avem relații corecte și bune și vom continua să le dezvoltăm”, a declarat pe 12 martie, pentru RTS, Aleksandar Vučić.
În Serbia persistă o percepție negativă față de NATO, susținută inclusiv de autorități, ca urmare a bombardamentelor asupra Republicii Federale Iugoslavia din 1999, în contextul crimelor comise de forțele sârbe împotriva albanezilor din Kosovo.
Deși relațiile cu Alianța au fost reluate în ultimele decenii, acest sentiment nu a dispărut.
Kurt Bassuener consideră că NATO a acceptat propunerea Serbiei privind organizarea unui exercițiu militar pentru a menține și dezvolta contactele de comandă și cooperarea operațională cu Forțele Armate sârbe.
El mai afirmă că există suspiciuni că invitația pentru exercițiul comun a fost lansată pentru a consolida legăturile Belgradului cu centrele de comandă NATO și cu ofițerii americani.
„Cu scopul de a stabili relații care să limiteze orice cooperare regională multilaterală în afara structurilor Alianței”, a adăugat Bassuener.
Cu câteva luni înainte de această deschidere către NATO, Aleksandar Vučić acuza Croația, Albania și Kosovo că „formează o alianță militară pentru a ataca Serbia la un moment dat”.
Autoritățile din Croația și Albania, ambele state membre NATO, precum și cele din Kosovo au respins în repetate rânduri aceste acuzații, subliniind că nu este vorba despre o alianță militară, ci despre o declarație de cooperare în domeniul apărării și securității.
Bassuener consideră că invitația adresată NATO nu poate fi separată de „retorica exagerată” a lui Vučić privind o presupusă „pregătire pentru atac” și apărarea integrității teritoriale a Serbiei.
„Mi se pare absurd să fie proiectate planuri expansioniste împotriva Serbiei pornind de la acest acord defensiv, care pare să fie corelat cu programul agresiv de înarmare al Serbiei”, a adăugat el.
Menținerea prezenței KFOR în Kosovo, un posibil motiv
Anunțul exercițiului comun a venit la o zi după întâlnirea de la Belgrad dintre președintele sârb și comandantul Forțelor Aliate NATO de la Napoli, amiralul George Weikoff.
Vučić a declarat că, la această întâlnire, a subliniat importanța KFOR pentru menținerea păcii și protejarea comunității sârbe din Kosovo.
„Probabil că are mult de-a face cu interesul lui Vučić de a menține prezența KFOR”, a declarat Bassuener, comentând invitația Belgradului adresată NATO pentru organizarea unui exercițiu militar.
KFOR este responsabilă, printre altele, de securitatea de la granița dintre Kosovo și Serbia, în condițiile în care relațiile dintre cele două state rămân tensionate.
În același timp, în ultimele zile au apărut informații potrivit cărora Statele Unite își reevaluează prezența militară în Europa, inclusiv în Kosovo, însă Pentagonul nu a confirmat și nici nu a infirmat existența unui astfel de plan.
Continuarea „echilibrării”
Bassuener consideră că invitația adresată NATO reprezintă și o încercare a lui Vučić de a-și demonstra în continuare capacitatea da juca un rol de arbitru geopolitic între Statele Unite, China și Rusia, dar și alți actori, precum Turcia, Israel sau statele din Golf.
„În timp ce acest exercițiu are loc împreună cu NATO, cred că Vučić are în vedere și Washingtonul”, a afirmat Kurt Bassuener.
El adaugă că liderul sârb continuă să „joace” și în relația cu Uniunea Europeană, prin procesul de extindere și dialogul dintre Belgrad și Priștina.
Serbia este stat candidat la aderarea la UE și negociază, sub auspiciile acesteia, normalizarea relațiilor cu Kosovo, care și-a declarat independența față de Belgrad în 2008.
În paralel, Serbia a intensificat în ultimii ani cooperarea cu China, inclusiv prin achiziții de armament, și nu a renunțat la relațiile apropiate cu Rusia.
De asemenea, nu s-a aliniat politicii Uniunii Europene privind sancțiunile împotriva Moscovei, în contextul războiului din Ucraina.
Blagoje Grahovac consideră că Belgradul este „predispus la manipulare”, motiv pentru care vede invitația adresată NATO ca pe o astfel de manevră.
Ce excepții au fost făcute de la moratoriu?
Serbia nu a ridicat oficial moratoriul privind desfășurarea exercițiilor militare cu parteneri străini, introdus în februarie 2022, după începutul invaziei ruse în Ucraina.
Totuși, au existat unele excepții, precum exercițiile „Platinum Wolf” din 2023 și 2025, organizate împreună cu forțele armate ale Statelor Unite și cu mai multe state membre NATO.
„Acest lucru arată importanța cooperării cu Statele Unite pentru Forțele Armate ale Serbiei”, declara ministrul Apărării, Bratislav Gašić, în iulie 2025, după o întâlnire cu David Baker, adjunct al secretarului american al Apărării.
De asemenea, în aprilie 2025 a avut loc o instruire comună a trupelor de geniu între militari sârbi și membri ai Gărzii Naționale din Ohio.
În noiembrie 2023, președintele Serbiei a anunțat că va solicita Guvernului reanalizarea deciziei privind reluarea exercițiilor comune cu NATO.
Nu este însă clar dacă această solicitare, anunțată atunci într-o declarație comună cu fostul secretar general NATO, Jens Stoltenberg, a fost formulată oficial.
Pe lângă cooperarea cu SUA și alți membri NATO, Armata Serbiei a desfășurat și exerciții militare comune cu China.
În iulie 2025 a avut loc un antrenament de zece zile al unităților speciale sârbe și chineze în provincia Hebei, din nordul Chinei, în ciuda avertismentelor transmise de Bruxelles.
Aceasta a fost prima instruire militară comună între cele două țări.
Spre deosebire de anii anteriori, după 2022 nu au mai avut loc exerciții comune cu Rusia și Belarus.
Serbia a fost criticată de Uniunea Europeană pentru astfel de cooperări, iar în 2020 Belgradul și-a anulat participarea la exercițiile trilaterale cu Rusia și Belarus, pentru că acestea urmau să se desfășoare în Belarus, în plină criză politică după alegerile prezidențiale.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.