Belgrad a cumpărat rachete balistice supersonice de la Beijing, a confirmat președintele Serbiei, Aleksandar Vučić. Croația solicită în acest caz o reacție din partea NATO.
Prin această achiziție, Serbia a devenit, după Pakistan, prima țară căreia China i-a livrat rachetele CM-400, de mare putere distructivă.
Conform registrelor internaționale disponibile, Serbia este singura țară din Europa care le deține. Aceste rachete pot lovi ținte aflate la câteva sute de kilometri distanță, iar în jurul Serbiei majoritatea sunt țări membre NATO.
Aleksandar Vučić, pe de altă parte, afirmă că Serbia nu intenționează să atace pe nimeni, subliniind că armata deține „un număr semnificativ de rachete și va avea și mai multe”.
Totuși, autoritățile nu oferă detalii despre câte rachete au fost achiziționate, când și cu ce preț, în timp ce Belgradul își consolidează cooperarea militară cu Beijingul, în ciuda criticilor occidentale.
Până la publicarea articolului Serviciului Balcanic al RFE/RL, nu au răspuns la întrebări privind detaliile achiziției nici Președinția și Guvernul Serbiei, nici Ministerul Apărării. Nu au venit nici din partea Uniunii Europene, a Departamentului de Stat al SUA sau NATO.
Analistul militar sârb Aleksandar Radić consideră că Occidentul „nu va rămâne tăcut” în fața deciziei Serbiei de a alege China ca partener pentru achiziția rachetelor hipersonice.
„Este o alegere politică a lui Vučić. China îi oferă sprijin, în timp ce el cumpără arme chinezești. Achiziția reprezintă, de fapt, un instrument de politică externă, un mecanism prin care intri într-o relație strategică solidă la nivel de state și te aștepți la un anumit nivel de înțelegere și sprijin pentru interesele tale”, explică Radić.
El adaugă că Serbia, ca stat care nu face parte din NATO, nu ar fi putut cumpăra astfel de arme distructive din Occident, de la vreo țară membră.
„Chiar și în interiorul NATO, ești limitat în ce și când poți primi anumite echipamente, dar cu atât mai mult când nu faci parte din alianță. China, în schimb, este dispusă să vândă tehnologii pe care alte țări nu vor să le vândă sau nu le dețin”, subliniază el.
Conform celor mai recente date, China este cel mai mare furnizor militar al Belgradului – aproape două treimi din armament au venit din China în ultimii cinci ani. Deși Uniunea Europeană și Statele Unite au avertizat de mai multe ori autoritățile sârbe cu privire la riscurile consolidării cooperării militare cu China, până acum nu au fost luate măsuri concrete.
Ce performanțe au rachetele CM-400?
Analistul militar Aleksandar Radić descrie rachetele CM-400 ca arme cu rază lungă de acțiune și mare putere distructivă, care „depășesc cu mult tot ce a avut până acum Armata Serbiei”.
„Reprezintă un salt enorm față de capacitățile anterioare. Serbia are acum capabilități ofensive, deoarece raza acțiunii acestor mijloace este aproape egală cu cea a rachetelor balistice din perioada Războiului Rece”, adaugă el.
Raza de acțiune a rachetelor chineze CM-400 poate ajunge până la 400 de kilometri, dar se presupune că versiunea pentru piața externă, cu denumirea CM-400 AKG, deținută și de Serbia, are o rază mai mică – aproximativ 250 de kilometri.
Aceste rachete pot lovi ținte îndepărtate fără a fi expuse apărării aeriene inamice. Conform specificațiilor, la finalul traiectoriei, proiectilele ating viteze de aproximativ 5 Mach, adică de cinci ori viteza sunetului.
„De aceea, un astfel de mijloc este foarte greu de doborât. Nu este imposibil, dar în practică apărarea împotriva acestor mijloace este o sarcină foarte dificilă”, apreciază Radić.
El subliniază că aceste rachete sunt considerate și un mijloc de descurajare în cazul unui atac. Nu există în regiune țări care să aibă un sistem de ripostă eficient sau un sistem antiaerian capabil să le oprească, adaugă el.
Prin urmare, apariția acestor rachete în dotarea Armatei Serbiei a ridicat întrebări în regiune – ce înseamnă și dacă consolidarea potențialului ofensiv poate fi interpretată ca o amenințare directă. Totuși, Radić afirmă că Serbia „nu are capacitatea” de a ataca pe cineva.
„Nu este vorba despre mijloace, ci despre atmosferă și moment istoric. Serbia este înconjurată de membri NATO; singurul scenariu de război în acest moment ar fi un conflict împotriva NATO. Deci, nu există niciun indiciu că Serbia are intenții agresive”, adaugă el.
Radić consideră că rachetele chineze vor servi pentru „joc psihologic și propagandistic în regiune” și pentru discuții despre cine ce arme deține și „cine cui amenință”.
„Alarmă la Zagreb”
Dintre țările din regiune, prima reacție la achiziția rachetelor supersonice chineze a venit din partea Croației.
Prim-ministrul croat Andrej Plenković a declarat pe 12 martie că Zagrebul va discuta cu aliații NATO și îi va informa despre „noutatea din arsenalul Armatei Serbiei”. El a adăugat că nu se așteaptă ca deținerea unui astfel de armament să fie folosită împotriva țărilor vecine, Croația sau alte state.
Anterior, ministrul croat al Apărării, Ivan Anušić, a spus, pe 10 martie, că speră ca rachetele „să rămână în depozit, unde le este locul”.
Pe rețelele sociale și în presa croată s-a discutat despre raza de acțiune a rachetei, căreia i s-a dat porecla „zagrepčanka (fetița din Zagreb)”, întrebându-se dacă ar putea ajunge în capitala Croației.
„Zagreb nu decide ce deține Serbia”, a comentat președintele Serbiei, referindu-se la declarațiile autorităților din Croația.
Ca răspuns la declarația prim-ministrului croat, Plenković, Vučić a declarat pe 12 martie, pentru RTS, că Serbia „se pregătește să fie atacată de alianța formată din Priștina, Tirana și Zagreb”.
„Nu putem ataca țările NATO, iar Albania și Croația sunt membre NATO. Nici nu dorim să le atacăm. Dar cred că acestea sunt singurele lor intenții. Doar că așteaptă momentul. Serbia are suficiente forțe de descurajare pentru două țări și un entitate”, a spus el.
Croația, Albania și Kosovo au semnat în martie 2025 o Declarație privind cooperarea în domeniul apărării și securității, pe care oficialii sârbi au descris-o ca o amenințare la adresa securității Serbiei.
Vučić a menționat că Plenković i-a spus în februarie că cooperarea militară a Croației cu Albania și Kosovo nu este îndreptată împotriva Serbiei.
„L-am ascultat și atât. Dar mai am totuși un sentiment de neliniște și frică? Am”, a adăugat el.
Președintele Serbiei susține că Belgradul are relații corecte și bune cu NATO, dar a reiterat că nu va adera la această alianță.
Cum a confirmat Vučić că Serbia deține rachete supersonice
Confirmarea a venit după ce pe un forum militar specializat au apărut fotografii cu avioane de luptă MiG-29 în zbor, transportând „noi încărcături” – rachete chineze CM-400 AKG.
Radić explică că imaginile au fost realizate de un „entuziast anonim” lângă aerodromul militar Batajnica, lângă Belgrad, și postate pe forum. Fotografiile sunt o sursă frecventă de informații despre echipamentele militare din întreaga lume.
În fotografii apar rachete cel mai probabil „școală”, folosite pentru verificarea dimensiunilor și comportamentului MiG-29 cu astfel de încărcături, deoarece nu sunt proiectate special pentru acest avion.
Într-un interviu pentru televiziunea publică, președintele Serbiei a confirmat că armata „a integrat cu succes” rachetele chineze pe avioanele de luptă rusești pe care le deține.
Nu este însă singurul armament nou chinezesc: pe același avion a fost observată și bomba LS-6, tot de fabricație chineză, care permite lovirea precisă sau relativ precisă a țintelor de la distanță mare, de 60-70 km, după cum explică Radić.
Președintele Serbiei nu a dezvăluit cantitatea de armament achiziționată și prețul. „Rachetele sunt extrem de scumpe. Am primit un mic discount”, a spus el.
„Cantitatea este secretă, iar prețul și mai secret”, apreciază Radić, subliniind practica autorităților de a nu publica date despre importul și exportul armamentului și echipamentului militar.
Totuși, Serbia este obligată conform convențiilor internaționale să raporteze importurile acestor sisteme de armament. Datele se publică anual, la mijlocul anului pentru anul precedent; astfel, dacă rachetele au fost livrate anul acesta, cantitatea ar putea fi disponibilă la mijlocul anului 2026.
Cine mai deține rachete chinezești CM-400?
Conform datelor Institutului Internațional pentru Cercetarea Păcii (SIPRI) din Stockholm, rachetele supersonice CM-400, versiunea CM-400 AKG, au fost achiziționate anterior de Pakistan. Între 2010 și 2019, Pakistanului i-au fost livrate 100 de astfel de rachete.
Nicio țară a Uniunii Europene nu a cumpărat în ultimii ani sisteme de armament din China. În comerțul cu arme, principalii parteneri ai Beijingului sunt în Africa și Asia, cu cooperare militară crescută și cu Rusia.
În timp ce Serbia continuă să „balanseze” între Est și Vest, presiunile din partea Bruxellesului pentru alinierea politicii externe și de securitate cu cea europeană se intensifică.
Deși negocierile pentru aderare la UE sunt în curs din 2014, deschiderea capitolelor este blocată; din 2021 nu s-a deschis niciun capitol.
„UE, ca alianță, insistă asupra respectării elementelor politicii externe și de apărare comune. Aici Serbia intră în conflict între ambiția de a merge spre Europa și dorința de a avea capacități ofensive de origine chineză”, apreciază Radić.
Odată ce Serbia va deveni membră UE, toate acordurile cu state terțe, inclusiv cu China, vor trebui reziliate.
De la drone la sisteme antiaeriene
Armata Serbiei operează deja armament chinezesc, de la drone de luptă la sistemul antiaerian FK-3. Dronele CH92-A prezentate în 2020 au fost prima achiziție din China intrată în structura de luptă a armatei, făcând Serbia prima țară europeană care a importat echipament aviatic chinezesc.
Ulterior, au urmat achizițiile de drone de luptă CH-95, și sisteme antiaeriene FK-3 și HQ-17.
După parada militară din septembrie anul trecut de la Beijing, la care a fost invitat de președintele chinez Xi Jinping, Vučić a declarat că a urmărit „ce ar fi interesant de achiziționat pentru nevoile Armatei Serbiei”.
Atunci, după cum a spus el, oficialii sârbi au purtat discuții cu reprezentanți ai mai mult de zece companii militare chineze, dar nu a oferit mai multe detalii.
Trei luni mai târziu, după ședința Consiliului pentru Securitate Națională, Vučić a anunțat că Serbia își va dubla capacitățile militare în următoarele șase luni. Totuși, el nu a precizat ce tip de armament va fi achiziționat din străinătate.
Conform datelor Institutului Internațional pentru Cercetarea Păcii (SIPRI) din Stockholm, în ultimii cinci ani, Serbia a importat cele mai multe arme din China (61%), urmată de Franța (12%) și Rusia (7%).
În ultimii doi ani, industria de apărare internă a importat din China echipamente în valoare de cel puțin 240 de milioane de euro, conform datelor vamale pentru anul 2024 și prima jumătate a anului 2025, la care RFE/RL a avut acces.
Articol preluat de la Radio Slobodna Evropa.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.