Deputatul european Siegfried Mureșan este vicepreședintele Partidului Popular European (PPE), iar la alegerile din PNL a făcut parte din echipa lui Ludovic Orban.
Europa Liberă: Cum se vede viitorul Europei de la Strasbourg?
Siegfried Mureșan: În ultimii zece ani, Uniunea Europeană a trebuit să traverseze trei mari crize. În urmă cu zece ani criza economică și financiară, în urmă cu cinci ani criza migrației și a refugiaților și în ultimii doi ani de zile criza generată de coronavirus, o criză sanitară cu un impact economic și social destul de amplu. Niciuna din aceste trei crize nu a fost generată de Uniunea Europeană sau din interiorul Uniunii Europene, ci au venit din exterior, dar au afectat Uniunea Europeană. În fiecare dintre aceste trei crize, deși nu au fost provocate de UE, oamenii au așteptat soluții de la nivel european. Lumea în jurul nostru se schimbă, apar noi crize, iar din experiența acestor crize am văzut că UE nu avea suficiente instrumente pentru a putea ajuta. De exemplu, în domeniul politicii medicale, zeci de ani, guvernele statelor membre au decis astfel încât competența să rămână la nivelul statelor membre, nu la nivel european. La fel e în cazul programelor de educație. Programa școlară se face la București, nu la Bruxelles.
Europa Liberă: Nu ar trebui schimbat ceva?
Siegfried Mureșan: Da. Uniunea Europeană a reușit pe perioada pandemiei Covid să achiziționeze vaccinurile la nivel european și să le punem la dispoziția tuturor statelor membre, am reușit să flexibilizăm regulile la accesarea fondurilor europene și am reușit să adoptăm cel mai mare pachet de ajutor economic lansat vreodată la nivel european. E vorba de 750 miliarde de euro, din care România va beneficia de aproximativ 30 miliarde de euro. Facem destul de multe, deși Uniunea Europeană nu avea competențe.
Europa Liberă: Așadar, cum se vede viitorul UE?
Siegfried Mureșan: Cred că în viitor, Uniunea Europeană trebuie să capete competențe noi, în domenii noi, pentru a putea face față noilor crize și a răspunde așteptărilor oamenilor. Dacă oamenii așteaptă de la Uniunea Europeană și UE nu are instrumentele necesare pentru a le face, evident, apare o dezamăgire care este un teren fertil pentru eurosceptici, populiști, extremiști de toate felurile. La nivel european avem nevoie de reformare, de modernizare, pentru ca UE să aibă suficiente instrumente pentru a rezolva problemele oamenilor în anii următori și acesta nu cred că este un lucru rău.
Europa Liberă: În ce măsură este conștient Parlamentul European de pericolele care dau târcoale Europei Unite?
Siegfried Mureșan: Vestea bună este că în momentul de față există în Parlamentul European o majoritate a partidelor proeuropene care apără tot ceea ce UE a reușit până acum. O majoritate a celor patru forțe politice pro europene: Partidul Popular European din care fac și eu parte, Social Democrații, Grupul Renew Europe creat de președintele Macron din fostul grup liberal și Grupul Verzilor. Aceste trei familii politice, în ciuda diferențelor ideologice dintre ele apără o abordare proeuropeană, avem o majoritate în Parlamentul European.
Realitatea este că avem colegi eurosceptici în Parlamentul European care sunt gălăgioși, adesea nepoliticoși, care atacă instituțiile Uniunii Europene, atacă valorile europene, însă vestea bună este că ei fac multă gălăgie, dar în practică nu influențează deciziile la nivel european.
Europa Liberă: Și dacă acest raport de forțe se inversează în viitor?
Siegfried Mureșan: Nu cred că se va inversa acest raport, deoarece peste tot unde oamenii au dat crezare politicienilor populiști, antieuropeni, extremiști, lucrurile au mers rău pentru țările respective și acest lucru se vede. De exemplu, ieșirea Marii Britanii din UE fără niciun avantaj pentru țară. În Grecia, în 2014, oamenii au acordat încredere populistului de extremă stânga Alexis Tsipras care nu a reușit să livreze niciunul din angajamentele sale de campanie. Dorea ieșirea Greciei din zona euro, dorea să negocieze cu creditorii internaționali, nu a reușit să livreze niciuna dintre promisiuni. Peste tot în țările europene unde extremiștii au avut un cuvânt de spus, lucrurile au ieșit rău și au pierdut încrederea oamenilor. Populiștii se joacă cu temerile oamenilor, le exploatează în propriul lor interes, dar nu au soluții la problemele cu care ne confruntăm.
Europa Liberă: Cum a fost primită în Parlamentul European decizia Curții Constituționale din România care a pune la îndoială supremația dreptului comunitar în comparație cu dreptul național?
Siegfried Mureșan: Poziționările instituțiilor Uniunii Europene pe chestiuni sensibile ce țin de statul de drept, independența justiției și combaterea corupției sunt întotdeauna determinate de experți și juriști din toate țările membre. Comisia Europeană este gardianul tratatelor europene. Am avut, din păcate, în ultimii ani, oameni politici la nivel național care populiști fiind, au nevoie de dușmani pentru a-și menține proprii votanți în alertă. Adesea, Bruxelles-ul este prezentat ca dușmanul care ia decizii împotriva statelor membre. Realitatea este că fiecare decizie luată de Consiliul Uniunii Europene se aude vocea tuturor guvernelor statelor membre. Fiecare stat membru are un comisar care se exprimă în deciziile luate la nivelul Comisiei Europene. Acești politicieni populiști atacă în mod frecvent Uniunea Europeană, adesea cu argumente ce nu sunt susținute de realitate.
Asemenea evoluții vedem în Polonia, unde supremația dreptului european față de dreptul național este pusă sub semnul întrebării. La nivelul instituțiilor europene a fost foarte vehementă poziția la adresa Poloniei. Toate grupurile proeuropene au fost unite în apărarea valorilor comune, în apărarea dreptului european și mai ales în a transmite cetățenilor Poloniei care sunt avantajele lor de pe urma apartenenței lor la Uniunea Europeană. Premierul polonez a fost surprins de unitatea Parlamentului European, a fost surprins de forța reacțiilor. Acolo sunt alegeri parlamentare programate peste doi ani, cred că trebuie să ne pregătim de un conflict mai lung, pe o perioadă mai îndelungată, conflict pe care nu-l putem câștiga decât dacă spunem foarte clar cetățenilor Poloniei care sunt avantajele apartenenței lor la Uniunea Europeană.
Europa Liberă: Din punctul dumneavoastră de vedere, România este în anticamera statelor problemă Polonia și Ungaria?
Siegfried Mureșan: Categoric nu în momentul de față. Polonia și Ungaria, prin acțiunile guvernelor de la Varșovia și Budapesta au fost în ultimii ani state care au pus sub semnul întrebării valorile UE și au sfidat instituțiile ei. Guvernul României a fost în această situație în perioada 2017 – 2019, dar Uniunea Europeană a înțeles atunci că majoritatea populației din România gândea altfel. Am ieșit în stradă cu sutele de mii, oamenii au ieșit în stradă cu drapelul Uniunii Europene în mână, pentru valorile europene, pentru apărarea statului de drept și au spus că dorim calea europeană și că dorim un rol puternic al UE în apărarea drepturilor sale.
Acțiunile guvernului României au fost văzute și evaluate ca fiind împotriva valorilor europene în perioada 2017 – 2019 , dar nu s-a pus niciodată în plan european semnul egal între Liviu Dragnea, Viorica Dăncilă, ceilalți premieri ai lui Dragnea și România. Fiindcă Uniunea Europeană a înțeles întotdeauna că în România există o majoritate proeuropeană. În ultimii doi ani, România nu a fost nici pe departe un caz problemă la nivel european, dimpotrivă, am reușit să avem o guvernare proeuropeană.
Europa Liberă: În ultima vreme, tot mai des, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a amendat România pentru neîndeplinirea unor obiective asumate. Ministerul Finanțelor plătește aceste sume, dar nu se îndreaptă, în civil, împotriva celor responsabili de primirea acestor amenzi de milioane de euro pe care le plătim cu toții. Care ar fi soluția?
Siegfried Mureșan: Soluția este evidentă. Atunci când încălcăm legislația europeană suntem sancționați cu amenzi din partea CJUE, amenzi plătite din buzunarul fiecăruia dintre noi. Datoria autorităților din România este să aplice legislația europeană, să-i sancționeze pe cei care nu au aplicat legislația UE și să nu permită o sancționare indirectă a fiecărui cetățean român care nu a încălcat niciun act legislativ european. Legislația europeană trebuie implementată și cei care nu respectă acest lucru trebuie sancționați direct. Altfel spus, ministerul de Finanțe trebuie să recupereze prejudiciile, să se asigure că transpunem legislația.
Europa Liberă: Pandemia ne-a demonstrat cât suntem de vulnerabili. Nu aveam instalații de fabricare a banalelor măști de protecție, nu avem semiconductori pentru industria auto. Ce-i de făcut?
Siegfried Mureșan: E clar că în ultimii doi ani de zile, noi, ca indivizi și consumatori ne-am schimbat comportamentul. Folosim mai mult unele servicii și mai puțin alte servicii. Asta înseamnă că pentru multe întreprinderi, în perioada următoare vor exista oportunități de creștere, de dezvoltare, de a angaja oameni. Nu cred că vom avea o întoarcere la deprinderile vechi de consumatori, nu cred că vom avea o întoarcere la structura economică de dinainte de pandemie în proporție de 100%. Vom intra într-un proces de transformare socială și economică în care dorința UE este să faciliteze tranziția spre o economie și o societate digitală mai curate, care să polueze mai puțin, să consume mai puțină energie și preferabil energie regenerabilă. Cred că trebuie să ne folosim resursele financiare și bugetare pentru a stimula cercetarea, inovare și dezvoltarea. Adesea unii deplâng industria comunistă, dar uită câte accidente de muncă erau în acele întreprinderi, cât de mult poluau, la noi la Hunedoara, când ningea, după trei zile zăpada era neagră.
Europa Liberă: Sub asediul populiștilor, UE are tendința de a reglementa tot mai mult în domeniul economiei. Salariul minim la nivel de Uniune Europeană este o soluție?
Siegfried Mureșan: Eu mi-aș dori să eliberăm mai mult din capacitatea inovatoare existentă la nivelul Uniunii Europene, decât să reglementăm. Suntem, alături de Statele Unite, cele mai mari două blocuri economice, cele mai mari piețe unice la nivel mondial. În urmă cu 20 de ani foloseam cu toții telefoane mobile Nokia, Siemens, sau alți producători europeni, acum folosim telefoanele unor producători din Statele Unite sau Coreea de Sud sau China.
De ce asta? Fiindcă am avut prea multe bariere la nivelul pieței unice europene și nu am putut fructifica pe deplin potențialul acestei piețe unice. Văd o dezvoltare economică bazată pe îmbunătățirea infrastructurii de transport, dar și energetice și digitale. În privința salariului minim, eu vreau ca oamenii să câștige cât mai mult. Realitatea este că modelele de salarizare, contractele de muncă, contractul social în ansamblu, diferă foarte mult de la un stat membru la altul al Uniunii Europene. Nivelurile de trai diferă, nivelurile de competitivitate diferă, modul în care se negociază salariile diferă și el. Realitatea e diferită în 27 de țări membre ale Uniunii Europene. E clar că un salariu minim stabilit de la nivel european ar fi prea mic pentru unele țări , nu ar asigura un minim de trai în țările cele mai bogate, dar ar fi prea mare pentru țările mai puțin bogate.
Europa Liberă: Care ar fi riscurile?
Siegfried Mureșan: De exemplu, un mare producător de automobile din România va spune următorul lucru: instalarea de roboți costă la fel de mult la Craiova și la Pitești cât costă la Koln, la Valencia, la Torino. Pentru că sunt aceiași roboți și ingineri de înaltă calificare care-i instalează. Diferența în România față de alte țări este că avem un cost al forței de muncă mai mic, dar avem un cost de transport mai mare din cauza lipsei de autostrăzi și din cauza vitezei lente pe calea ferată. În loc ca un autoturism gata fabricat să ajungă în 8 ore până la granița cu Ungaria și înapoi, ajunge doar până la granița cu Ungaria în același interval de timp din cauza lipsei autostrăzilor.
Structura economică diferă de la o țară la alta și de aceea e clar că un salariu minim la nivel european nu ar funcționa în practică, întrebarea este dacă putem avea în vedere niveluri de salarizare, diferite plafoane, care să difere de la o țară la alta, care să asigure un nivel orientativ minim de salarizare relevant pentru fiecare țară. Mi-e teamă că dacă am fixa în România salariu minim existent astăzi în Luxembourg sau în Franța, lucru pe care mi-aș dori să îl facem, mi-e teamă că dacă l-am fixa la acel nivel, peste ce pot angajatorii să plătească, riscăm să pierdem locuri de muncă, riscăm ca investitorii să se mute peste graniță în alte țări, poate chiar în afara Uniunii Europene, unde au libertăți mai mari de mișcare.
Europa Liberă: Statul și-ar putea plăti funcționarii la acele niveluri dacă ar fi să vorbim de salariu minim european?
Siegfried Mureșan: Doar dacă competitivitatea lor ar fi la acel nivel și probabil în momentul de față nu este la acel nivel.
Europa Liberă: PNNR-ul poate fi renegociat?
Siegfried Mureșan: Cu siguranța nu acum, cu siguranță nu pe lucruri mari, cu siguranță fără un motiv justificat. Avem în regulamentul european prevăzute posibile ajustări la planurile naționale ale celor 27 de state membre, dar numai pentru motive obiective. Spiritul acestei prevederi este următorul: dacă în implementarea Planurilor Naționale de Redresare și Reziliență ajungem la concluzia că în anumite domenii e nevoie de mai puțini bani datorită evoluțiilor din următorii doi ani, sau e nevoie de mai mulți bani, nu reușim să absorbim într-un domeniu datorită lipsei capacității, atunci anumite mici ajustări pot fi posibile, însă cu siguranță nu în acest moment și fără niște motive bine justificate, iar motivele politice nu sunt considerate a fi motive obiective la nivel european. Cu siguranță nu putem renegocia pachetul de reforme asumat de Guvernul României și trebuie să avem mare grijă la presiunea timpului.
Regulamentul european prevede că nu pot fi finanțate decât investiții care să înceapă cel târziu la 31 decembrie 2023 și care să se finalizeze cel târziu la 31 decembrie 2026. Atunci își pierde valabilitatea regulamentul european. Asta înseamnă că, după această dată, Comisia Europeană nu va mai putea deconta cheltuieli pe PNNR în România deoarece nu va mai avea bază legală. Deci orice investiție, orice tronson de autostradă, orice linie de metrou, orice extindere de spital sau reabilitare de bloc trebuie să se finalizeze la 31 decembrie 2026. Nu cred că vom obține mult printr-o renegociere, nu aș merge pe acest drum, se pierde mai mult decât s-ar câștiga. Riscăm să pierdem credibilitate la nivel european.
Europa Liberă: Ați fost ales europarlamentar din partea Partidului Național Liberal. Vă simțiți confortabil având în vedere alianța PSD – PNL din țară?
Siegfried Mureșan: Am spus public că am considerat dintotdeauna că Partidul Social Democrat este partidul care s-a opus reformării și modernizării României, s-a opus de 31 de ani reformării și modernizării justiției, administrației publice, educației, sistemului medical și consider că România are nevoie acum de de reformă și modernizare și nu de întoarcerea PSD la guvernare. Am spus acest lucru, îl spun și acum, dar nu voi insista azi pe acest subiect. Riscul cel mare este să intrăm într-o perioadă de stagnare.
