Jurnaliștii au consemnat cazuri disperate când familiile au căutat ele, luând la rând prin telefon spitalele din țară, un loc la ATI pentru aparținători. Situația se află într-o dinamică continuă, însă anunțurile zilnice ale managerilor de spitale COVID-19 că nu mai au locuri la ATI produc spaimă cetățenilor români.
Încercările multiple de a aduce publicului aceste informații la zi, pe Legea 544/2001 a accesului la informația de interes public, s-au lovit de tăcerea persistentă a Ministerului Sănătății, care nu răspunde pe niciun canal de comunicare – telefon, purtătorul de cuvânt Oana Grigore, ministru, e-mail sau WhatsApp.
Doctorul Arafat ne-a expediat tot către Ministerul Sănătății, dar cel puțin a răspuns. Sigurele explicații și cifre certificate le-am obținut de la profesorul Șerban Bubenek, în calitatea sa de președinte al Societății Române de Anestezie și Terapie Intensivă (SRATI) și de medic cu o vastă experiență.
Nu se face deosebire între paturi ATI COVID-19 și ATI în alte spitale
Problemele create de pandemie obturează tabloul general al sistemului de sănătate care funcționează acum diferit. Totuși, urgențele se tratează, unitățile ATI pentru alte intervenții în afară de pacienții cu coronavirus funcționează.
În România, conform rapoartelor anuale, există în jur de 4.175 de paturi ATI, incluzând și cele 190 de spitale modulare și unități mobile.
Dintre acestea, 2.400 sunt dotate cu ventilator mecanic. Pe hârtie. Nu toate paturile ATI raportate sunt dotate optim, ele fiind echipate corespunzător terapiei intensive, terapiei intermediare sau intervenției postoperatorii.
Analizele naționale ale S.R.A.T.I valabile la data de 19 octombrie 2020 arată o distribuție dezechilibrată a echipamentelor. De exemplu, din cele 2.756 de monitoare existente, există județe cu doar 2 sau 4 monitoare, iar altele cu câteva sute, cele mai multe, aproape 700, fiind alocate capitalei. Ventilatoare mecanice funcționale erau 2.252 în octombrie curent, număr care va crește până în decembrie până la 2.596, prin achiziții și donații.
Spitalele COVID-19 aveau în 10 noiembrie, conform Ministerului Sănătății, 1.092 de paturi ATI.
Secretarul general al Guvernului, Antonel Tănase, declara recent că „toate paturile ATI sunt ocupate, medicii sunt obosiți, personalul medical epuizat...”.
Afirmația a fost imediat contrazisă de Raed Arafat: „Toate paturile sunt ocupate la acest moment, poate că la un anumit moment în unele zone, da, dar nu aș zice că pe plan național. Poate în București, la un moment dat ajungem la paturi complet ocupate, poate chiar în momentul ăsta. Asta nu înseamnă că în altă zonă a țării nu găsesc locuri de terapie intensivă. Depinde de distanță și depinde de dinamică. Sunt județe care anunță că au ajuns la ocuparea tuturor paturilor, și atunci căutăm în alte zone în care mai avem paturi libere”.
Cât de clar centralizate sunt paturile libere, nu știm. Doctorul Dorel Săndesc, președintele Comisiei ATI din Ministerul Sănătății, e de părere că se raportează prea mult, din toate părțile, iar centralizarea devine defectuoasă.
Raportează spitalele, raportează centrele regionale, raportează DSP-urile județene. Din aprilie până în prezent au fost tratați în secții ATI din România 5.552 pacienți critici COVID-19, conform datelor din softul COVATI-RO. În 13 noiembrie, Ministerul Sănătății anunța 12.829 persoane internate cu coronavirus, dintre care 1.149 în paturi ATI. Câte sunt încă disponibile și unde este informația pe care autoritățile responsabile o țin pentru ele.
Se fac eforturi în sistemul medical cangrenat
Totul se schimbă de la o zi la alta, marile orașe, unde rata de infectare a explodat – Sibiu, Timișoara, Cluj, Alba Iulia, Baia-Mare - caută soluții pentru extinderea capacităților.
„Fiindcă au venit bani, iar Societatea Română de ATI a contribuit și ea cu expertiză și la strângerea de fonduri, capacitatea de ventilare în spitalele COVID se va dubla până la sfârșitul acestui an”, a declarat profesorul Bubenek pentru Radio Europa Liberă.
Astfel, au fost achiziționate 400 ventilatoare de înaltă performanță, 600 monitoare complexe, 400 stații cu injectomate, au fost suplimentate 290 paturi ATI, iar până la finele anului vor mai veni 60 ventilatoare, 60 monitoare și un plus de 60 paturi ATI.
Încă din 20 octombrie se anunța suplimentarea ATI pentru zona COVID cu peste 100 de locuri la București. Dar oricât s-ar mări numărul de locuri, personalul rămâne insuficient.
Raed Arafat a semnat în 7 noiembrie, ca șef al Departamentului pentru Situații de Urgență, un nou ordin pentru detașarea personalului medical specializat în tratarea cazurilor de COVID-19. Toți cei zece detașați sunt medici rezidenți de boli infecțioase care merg în prima linie unde e nevoie de ei.
Statisticile sintetizate de SRATI arată câți oameni lucrează în sistemul ATI, o specialitate foarte reglementată prin norme, ordine de ministru, protocoale: „În lupta cu pandemia, alături de colegii noștri, cei 1.000 medici infecționiști / epidemiologi / pneumologi, specialitatea ATI contribuie cu cel mai important contingent de profesioniști (1.230 medici cu specialitatea ATI, peste 400 medici rezidenți ATI, 4.600 asistente ATI, 2.000 infirmiere ATI) dedicat îngrijirii pacienților critici cu boală COVID-19 sau alte patologii”, saluta Șerban Bubenek participanții la congresului anual, ținut online în aceste zile.
SRATI a elaborat un ghid de terapie intensivă pentru pacienții critici infectați cu coronavirus și a organizat, împreună cu Societatea Europeană de ATI, cu finanțarea Comisiei Europene, o instruire cu parcurs accelerat pentru asistenți și doctori de terapie intensivă în sprijinul spitalelor COVID.
S-au înscris 1200 de medici și peste 2500 de asistente, toți voluntari, care vor primi peste o lună și jumătate certificate, care le permit să ajute pe secțiile ATI.
Câți scapă cu viață din secțiile ATI
Există prejudecata că pacientul ajuns la terapie intensivă este ca și salvat. Statisticile spun însă că numai 50% din cazurile grave au șanse să scape.
Profesorul Bubenek apreciază ca veste bună faptul că, în România, mortalitatea din ATI nu depășește această rată. Complicațiile sunt, în general, criza renală acută la peste 1100, iar peste 600 au avut evenimente cardiace majore, din cele 5.552 cazuri grave ajunse la ATI în sistemul de îngrijire COVID.
Se adaugă accidente vasculare cerebrale, PAVM, șocuri septice etc. Medicul de terapie intensivă Isadora Zaharescu de la Spitalul C.F. Witting declara în octombrie la Digi24 că „aproximativ 5% din cazurile de infectare cu covid ajung la Terapie Intensivă. Dintre aceștia, rata de mortalitate este de 30-40%, câteodată chiar de 50%. Altfel zis, unul din doi reușește să iasă”.
Într-un articol recorder.ro, medicii din ATI confirmau rata de (ne)șansă din statistici. „La ATI ajung cu saturație de oxigen în sânge de 15-20-30%, ceea ce e incompatibil cu supraviețuirea. Majoritatea pierd lupta cu virusul”, mărturisea Alina Nistor de la Spitalul Județean Suceava.
Încă din octombrie, la Spitalul de Boli Infecțioase de la Cluj nu mai era nici un pat liber la ATI: „Cum se eliberează un loc, cum se ocupă imediat. Asta se întâmplă prin deces sau prin transfer pe altă secție, în caz de ameliorare. În terapie intensivă, mortalitatea e mare, cu sau fără Covid”, spunea medicul Diana Miclăuș.
Cauzele sunt vârsta, comorbiditățile, starea vulnerabilă a pacientului de orice vârstă. Dacă la începutul pandemiei se putea da vina pe lipsa unor medicamente, cum ar fi Remdesivir sau alte antivirale, acum se întâmplă mai rar.
Mai sunt sincope, însă explicațiile mortalității ridicate sunt mult mai complexe. Mihaela Albu de la Spitalul Județean Arad explică: „Numărul mai mare de decese e o chestie proporțională. Cu cât sunt mai multe cazuri, cu atât mai mulți internați și procentual mai mulți la terapie intensivă. Și din ei, un mare procent care decedează. Cei mai mulți au și alte afecțiuni, nu am avut persoane care să fie în formă, să joace fotbal și să ajungă intubați la noi. Am avut și eu Covid, pot să spun că angoasa, frica și gândurile fac mult rău, starea psihică a pacientului contează foarte mult”.
E important să existe o situație clară a paturilor disponibile și o organizare promptă și eficientă pentru a transporta bolnavii care au nevoie de ajutor urgent.
Raed Arafat declară public că nu e o problemă, se poate asigura transportul cu ambulanța sau cu elicopterul.
„Mă întrebați dacă nu vor mai fi locuri în țară, ce se întâmplă cu pacienții: dacă dumneavoastră aveți o cameră în care încap cinci oameni, cum puneți zece în ea? Asta să-i întrebați pe domnul ministru al Sănătății, pe domnul prim-ministru, pe domnii de la Parlament”, subliniază Silviu Tuzes, șef secție ATI de la Spitalul Județean Alba-Iulia, întrebat de recorder.ro.
Cu ochii pe cifre, profesorul Bubenek dă românilor speranță, să nu se predea în confruntarea cu pandemia. Rata mortalității în țara noastră este de 393 de cazuri la milionul de locuitori. De trei ori mai mică decât în SUA, de două ori mai mică decât în Spania și Franța. Însă, dincolo de statisticile reci, sunt oameni care se luptă pentru viața lor.
Facebook Forum