Linkuri accesibilitate

Slovenia recunoaște statul palestinian. Noi lupte în Gaza. Biden: Netanyahu are interesul să continue războiul


Palestinienii se adună lângă un vehicul distrus de un atac israelian în Deir Al-Balah, în centrul Fâșiei Gaza. 4 iunie 2024.
Palestinienii se adună lângă un vehicul distrus de un atac israelian în Deir Al-Balah, în centrul Fâșiei Gaza. 4 iunie 2024.

Slovenia se alătură țărilor europene care recunosc statul palestinian. Noi explozii și lupte în centrul Gazei. Președintele Biden afirmă că e în interesul politic al lui Netanyahu ca războiul din Gaza să continue. ONU avertizează asupra agravării situației umanitare catastrofale cauzată de război.

Principala cameră legislativă a Sloveniei, Adunarea Națională, a votat în favoarea recunoașterii Statului Palestinian cu un vot unanim de 52-0, transmite dpa. Opoziția de centru-dreapta a boicotat votul.

Prim-ministrul Robert Golob a declarat că măsura „trimite speranță poporului palestinian din Cisiordania și Gaza”, potrivit unei postări a guvernului pe pagina oficială de pe platforma X.

Premierul de la Ljubljana spus că accelerarea recunoașterii statului palestinian a venit ca reacție la invazia tot mai agresivă a Israelului în orașul Rafah din sudul Fâșiei Gaza.

Slovenia este „de partea dreaptă a istoriei”, a declarat și ministrul sloven de Externe, Tanja Fajon, pe platforma X.

„Dragi palestinieni, decizia finală de astăzi a Sloveniei este un mesaj de speranță și de pace. Credem că numai o soluție cu două state poate duce la o pace durabilă în #MiddleEast. Slovenia va continua neobosit să lucreze pentru securitatea ambelor națiuni, palestinieni și israelieni”, a scris ea.

Mai mult de 140 din cele 193 de state membre ale Organizației Națiunilor Unite recunosc Palestina ca stat suveran. Excepție fac țările din Europa de Vest și Statele Unite.

Suedia a recunoscut Statul Palestinian în urmă cu un deceniu. De asemenea, mai multe țări est-europene, printre care și România, au recunoscut de multă vreme Statul Palestinian. Pe 28 mai, Spania, Irlanda și Norvegia au recunoscut oficial Palestina, într-o mișcare puternic condamnată de Israel.

Noi lupte în centrul Fâșiei Gaza

Armata israeliană a transmis marți că trupele sale au lansat o operațiune terestră în tabăra de refugiați Bureij din centrul Fâșiei Gaza. Oficialii spitalului local spun că o lovitură asupra unei tabere de refugiați a ucis 11 palestinieni, inclusiv trei copii și o femeie, transmite AP.

Atacurile israeliene vin în timp ce mediatorii internaționali așteaptă ca Israelul și Hamas să răspundă la o nouă propunere a SUA de încetare a focului și de eliberare a ostaticilor.

Președintele american Joe Biden a prezentat săptămâna trecută un plan în trei faze, despre care spune că provine de la guvernul israelian. Oficialii de la Tel Aviv s-au distanțat însă de propunere și au promis că vor continua să lupte împotriva Hamas până când grupul va fi distrus.

Un oficial important al Hamas a declarat că organizația nu va accepta niciun acord cu Israelul care nu prevede în mod clar o încetare permanentă a focului și o retragere completă a Israelului din Fâșia Gaza.

Vorbind marți reporterilor din Beirut, Osama Hamdan a spus că Israelul încearcă de fapt să scoată ostaticii deținuți de Hamas din Gaza, apoi să reia războiul.

Hamdan a mai spus că există mii de palestinieni deținuți în închisorile israeliene, adăugând că orice acord ar trebui să ducă la eliberarea lor. Aproximativ 80 de ostatici capturați de militanții palestinieni pe 7 octombrie sunt încă în viață în Gaza, alături de rămășițele altor 43, potrivit estimărilor israeliene.

În războiul declanșat în Fâșia Gaza, armata israeliană a ucis peste 36.000 de palestinieni, potrivit Ministerului Sănătății din Gaza. Bilanțul nu face distincție între combatanți și civili.

Israelul a lansat războiul în Gaza după atacul Hamas din 7 octombrie, în care militanții au atacat sudul Israelului și au ucis aproximativ 1.200 de persoane – majoritatea civili – și au răpit aproximativ 250.

ONU: Gaza e cuprinsă de foamete și disperare

Șeful agenției umanitare a ONU, Martin Griffiths, spune că este nevoie disperată de combustibil și camioane cu alimente în Gaza. El a vorbit și despre jefuirea unui convoi ONU care transporta ajutoare și furtul a 27 din cele 61 de camioane la sfârșitul săptămânii trecute, pentru a ilustra situația socială gravă generată de foamete.

Martin Griffiths mai spune că ONU nu poate oferi asistență umanitară la scară largă în sudul orașului Rafah, unde Israelul desfășoară o operațiune terestră și aeriană, sau în centrul Fâșiei Gaza, unde sute de mii de palestinieni au fugit de ultimele atacuri.

Din cauza pericolelor cauzate de lupte, a spus oficialul ONU, există tot mai puțini lucrători umanitari care să distribuie ajutoarele către mai mult de un milion de persoane.

Martin Griffiths a mai declarat că ONU și partenerii săi au nevoie ca toate punctele de trecere a frontierei cu Gaza să se redeschidă, ca debarcaderul construit de SUA să fie reparat, dar și de condiții mai bune de securitate pentru lucrătorii și convoaiele umanitare.

Între timp, agenția ONU pentru copii, UNICEF, a avertizat că peste 3.000 de copii care suferă de malnutriție riscă să nu mai aibă deloc acces la alimente.

Biden: Netanyahu are interesul ca războiul să continue

Administrația Biden a lansat o acțiune intensă pentru a convinge nu numai Hamas și Israelul să accepte o nouă propunere de încetare a focului în războiul.

Președintele Joe Biden a sugerat într-un interviu publicat marți de revista Time că premierul israelian Benjamin Netanyahu ar putea prelungi războiul împotriva Hamas pentru a-și asigura supraviețuirea politică.

Joe Biden, care a acordat acest interviu în urmă cu o săptămână, a nuanțat ulterior declarațiile. Ca răspuns la întrebarea unui jurnalist de la Casa Albă dacă Netanyahu se joacă de-a politica cu războiul, Biden a spus: „Nu cred. Încearcă să-și rezolve problema serioasă pe care o are”.

Beniamin Netanyahu se confruntă cu proteste ale miniștrilor de extremă dreapta care au amenințat că vor părăsi executivul dacă premierul este de acord propunere SUA de încetare a focului. De cealaltă parte, neacceptarea unui acord de pace izolează și mai mult Israelul și crește nemulțumirea israelienilor care vor întoarcerea acasă a ostaticilor.

ONU: peste 500 de palestinieni uciși în Cisiordania după 7 octombrie

Șeful ONU pentru drepturile omului, Volker Turk, a declarat că biroul său a documentat uciderea a peste 500 de palestinieni de către forțele de apărare israeliene și coloniști în Cisiordania, începând cu 7 octombrie.

„Oamenii din Cisiordania ocupată sunt supuși zi de zi unei vărsări de sânge fără precedent”, a declarat Türk. „Este de neconceput că atât de multe vieți au fost luate într-un mod atât de nesăbuit”.

Volker Turk și-a reînnoit apelul pentru încetarea violențelor din Cisiordania după ce, în weekend, doi adolescenți palestinieni au fost uciși lângă tabăra de refugiați Aqabat Jaber din Ierihon, iar alți patru palestinieni au fost uciși luni de forțele de securitate israeliene.

De la atacul Hamas din 7 octombrie, 24 de israelieni – inclusiv opt membri ai forțelor de securitate – au fost uciși atât în Cisiordania, cât și în Israel, în ciocniri sau presupuse atacuri ale palestinienilor din Cisiordania, potrivit biroului pentru drepturile omului al ONU.

Volker Turk a deplâns „imunitatea omniprezentă” pentru crimele comise de forțele de securitate israeliene, spunând că acuzațiile de activitate ilegală trebuie investigate, iar cei responsabili trași la răspundere.

Misiunea diplomatică israeliană de la Geneva, unde își are sediul biroul ONU pentru drepturile omului, a transmis că „facțiunile teroriste palestiniene” își intensifică activitățile în Cisiordania, cu „complicitatea și lipsa de conducere” a Autorității Palestiniene.

„Aceasta este realitatea pe care Înaltul Comisar alege să o ignore și să nu o admită. (...) Israelul nu va permite ca Cisiordania să fie transformată într-o altă fortăreață teroristă”, au transmis diplomații israelieni.

Biroul ONU pentru drepturile omului folosește o metodologie foarte strictă pentru a confirma victimele din zonele de conflict, ceea ce înseamnă că numărul raportat al victimelor este cel mai probabil sub cel real.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.

  • 16x9 Image

    Adrian Ardelean

    S-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2023. A intrat în presă în 2002 și s-a format că jurnalist la BBC World Service Romania. A lucrat mai apoi atât pentru posturi de radio și televiziune naționale ca Europa FM, Digi24, cât și pentru posturi de radio și televiziune regionale ca Transilvania LIVE, Radio Romania Cluj sau EBS Radio Cluj. Experiența lui include producerea și prezentarea de emisiuni live, jurnale de știri, dar și realizarea de analize, reportaje și documentare pe subiecte ce țin de actualitatea în economie, administrație și societate.

XS
SM
MD
LG