Unde începe și unde se termină cenzura pe social media. Ce rol are Consiliul Național al Audiovizualului

Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) a decis, pe 26 martie, să ceară platformei YouTube eliminarea unei emisiuni a jurnalistului Marius Tucă, în care acesta își exprima punctul de vedere cu privire la decizia Biroului Electoral Centrale și cea a Curții Constituționale privind respingerea candidaturii lui Călin Georgescu la noile alegeri prezidențiale.

Marius Tucă susținea că BEC și CCR au dat o lovitură de stat.

Ce a constatat Consiliul Național al Audiovizualului

Toți membrii prezenți la ședința CNA, cu excepția lui Georgică Severin, au votat pentru excluderea emisiunii cu pricina a lui Marius Tucă de pe rețelele sociale.

Propus de Partidul Social Democrat (PSD), Georgică Severin a susținut că Marius Tucă avea toate motivele să susțină acele idei în emisiunea difuzată online.

„La ceea ce se referă domnia sa legat de Biroul Electoral Central, acolo chiar este foarte clar că nu există nici măcar un temei legal. Temeiul legal invocat de BEC fiind hotărârea Curţii din 6 decembrie, ceea ce, iertaţi-mă, dar nu funcţionează”, a spus Severin.

El a mai spus că „Biroul Electoral Central este o instituţie temporară în care nu este absolut nimeni ales, ci numit sau prin tragere la sorţi”.

„Nicio lege din ţara asta nu dă dreptul altcuiva decât unei instanţe să restrângă drepturile de alege sau de a fi ales. Din această perspectivă, dincolo de ton şi de anumite afirmaţii, nu am ce să contest din ce a spus domnul Tucă”, a mai spus Georgică Severin.

Monica Gubernat, și ea membră numită de PSD, a susținut că rolul CNA este de a discuta în conformitate cu legislația în vigoare, nu cu propriile convingeri.

„Ne referim strict la legislaţia audiovizualului şi aici sunt carenţe destul de clare în respectarea ei, din punctul meu de vedere”, a susținut Gubernat.

Îți mai recomandăm

CNA: Amendă maximă de 200.000 de lei acordată televiziunii Realitatea Plus pentru dezinformare

Valentin Jucan, vicepreședinte al instituției din subordinea Parlamentului, a susținut că „exact pentru acest tip de discurs, cu atât mai mult cu cât se vorbeşte despre ideea de lovitură de stat, noi am amendat un post de televiziune pentru dezinformare”.

El a făcut referire la cea mai mare amendă pe care CNA a dat-o vreodată, aplicată postului Realitatea Plus inclusiv pentru că a fost folosită pe post sintagma „lovitură de stat”, atunci când erau menționate alegerile prezidențiale din noiembrie-decembrie 2024.

Incident capitalizat politic

Primul politician care a reacționat public față de decizia CNA de a interzice emisiunea online a fost premierul Marcel Ciolacu.

Într-o postare pe Facebook, Ciolacu a susținut că eliminarea materialelor de opinie ale unor jurnaliști reprezintă un derapaj de la democrație și de la dreptul la liberă exprimare.

„Respectarea drepturilor fundamentale prevăzute în Constituție este obligatorie pentru toate instituțiile statului. Opiniile nu trebuie confundate cu informațiile și nu trebuie cenzurate niciodată. Fiecare este liber să fie sau nu de acord cu o opinie exprimată în spațiul public”, se arată în postarea lui Marcel Ciolacu.

În vara anului trecut, premierul Ciolacu a fost fotografiat la aceeași masă cu Marius Tucă, în ziua în care acesta își sărbătorea aniversarea.

Îți mai recomandăm

A fi sau a nu fi președinte? Întâlnirea Geoană-Ciolacu și o fotografie cât o mie de cuvinte

Nici candidatul alianței PSD-PNL-UDMR la președinție, Crin Antonescu, nu a evitat să comenteze decizia CNA.

„Nu sunt fanul emisiunilor lui Marius Tucă. Nici nu trebuie, el e ziarist, eu sunt politician. Dar sunt liberal. Și asta înseamnă că apăr libertatea de exprimare, chiar și atunci când nu sunt de acord cu ce se spune. Nu violență, nu instigare – doar o opinie incomodă”, a afirmat Antomnescu.

„Asta nu e reglementare, e cenzură. Când instituțiile statului devin bâte cu care ne lovim adversarii, nu ne mai mirăm că oamenii nu mai au încredere în nimeni. Așa apar extremiștii, așa se rupe societatea”, a mai spus Crin Antonescu.

Europarlamentarul PNL Rareș Bogdan, fost ziarist, susține că o astfel de interdicție e un pas spre totalitarism.

„Interzicem o părere azi, o părere mâine și, odată ce vor exista precedente, ne va plăcea, căci vom avea sentimentul că suntem regi. Dar nu vom fi decât niște bufoni”, a spus el.

„Pasul următor va fi erdoganizarea, putinizarea. Adică să-i arestăm pe cei care nu gândesc ca noi. Să moară în închisori. Vi se pare aberant? Este finalul, dar începutul este cenzura”, a menționat Rareș Bogdan.

Deputatul Alianței pentru Unirea Românilor (AUR) Mihail Neamțu, președintele Comisiei pentru cultură, arte și mijloace de informare în masă din Camera Deputaților, a cerut ca Vasile Bănescu, membru CNA și fost purtător de cuvânt al Patriarhiei, să fie audiat în Parlament pentru declarațiile pe care le-a făcut în cursul ședinței.

Deputatul Mihail Neamțu consideră că Vasile Bănescu poate fi etichetat drept un „Mare Inchizitor”

„Iată-ne procopsiți cu un nou Mare Inchizitor, nu în sensul clerical al secolului al XVI-lea, ci într-o variantă adaptată mileniului III. Nu se ard cărți, dar se închid guri. Nu se torturează corpuri, ci se reduc la tăcere opinii dizidente. Nu se invocă numele lui Torquemada, ci al Legii 504/2002”, a afirmat deputatul AUR.

Mihail Neamțu a mai spus că, în cazul deciziei CNA, „ciuma are mirosul cenzurii instituționalizate, discret parfumată cu lavandă bruxelleză” și l-a acuzat pe fostul purtător de cuvânt al Patriarhiei, acum membru CNA.

„Cândva un om rezonabil, Vasile Bănescu a devenit un personaj distopic, hotărât să pună sechestru pe orice înseamnă opoziție la Ministerul Adevărului”, a susținut Neamțu.

În intervenția din plenul Consiliului Național al Audiovizualului, Vasile Bănescu a susținut, făcând referire la Marius Tucă, că „atunci când te consideri ditamai jurnalistul şi ieşi public să faci muştruluială unei instituţii publice, putând sau neputând să ai dreptate, cred că nu este în ordine”.

„În plus, cred că nu este în regulă situarea şi orientarea domnului respectiv. (...) Personal, consider că a contrazice o instituţie în decizile ei nu face parte din fişa postului unui jurnalist obiectiv”, a mai spus Bănescu.

Declarațiile lui Vasile Bănescu au fost sancționate și de organizațiile din societatea civilă.

Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului din România - Comitetul Helsinki (APADOR-CH) consideră că un membru CNA care spune că nu intră în atribuțiile unui jurnalist „contrazicerea” instituțiilor statului este incapabil profesional să ocupe o astfel de funcție și a cerut Parlamentului retragerea imediată din această funcție.

Într-o postare pe Facebook, Vasile Bănescu și-a făcut mea culpa cu privire la ideea că un jurnalist nu poate contrazice o instituție.

„Această profund nefericită frază (...) a fost pe bună dreptate criticată”, se arăta în postare.

Pe de altă parte, ActiveWatch și Asociația pentru Tehnologie și Internet (ApTI) au constatat „cu îngrijorare că CNA și-a lărgit de facto jurisdicția la tot conținutul video online, într-un mod abuziv, dincolo de baza legală”.

Prin Digital Service Act (DSA) privind piața unică pentru servicii digitale, care a intrat în vigoare din data 17 februarie 2024, Uniunea Europeană a stabilit că tot ceea ce este ilegal offline devine ilegal online.

Cele două organizații au mai spus că CNA „a ajuns să ia decizii care echivalează cu acte de cenzură, dispunând ștergerea din online a unor conținuturi protejate de dreptul la libertatea de exprimare sau dreptul la libertatea presei”.

„Critica adusă deciziilor autorităților statului este un drept constituțional și trebuie să fie protejată”, mai spun ActiveWatch și ApTI.

Organizațiile menționează: „Combaterea legitimă și necesară a discursului urii sau a instigărilor la violență nu trebuie folosite drept pretext pentru cenzurarea opiniilor incomode sau extravagante”.

„Astfel de excese nu fac decât să compromită lupta pentru apărarea democrației și protejarea drepturilor omului, alimentând discursul conspiraționist și contribuind la șubrezirea încrederii în instituțiile statului”, spune organizațiile.

Alte 37 de producții social media au fost interzise de CNA

Între 24 și 28 martie, Consiliul Național al Audiovizualului a interzis, în total, 37 de producții de pe social media: 15 de pe TikTok, 5 de pe YouTube și 17 de pe Facebook.

Impactul acestora este semnificativ - 1.514.000 de urmăritori și 3.073.657 de like-uri.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.