Linkuri accesibilitate

Soluțiile Comisiei Europene pentru reducerea impactului creșterii prețurilor la energie


Uniunea Europeană și-ar dori reducerea dependenței de gazul rusesc.
Uniunea Europeană și-ar dori reducerea dependenței de gazul rusesc.

Comisia a prezentat miercuri un set de soluții pentru acțiune colectivă la nivel european pentru rezolvarea problemei de pe piața gazelor și pentru garantarea securității aprovizionării la prețuri rezonabile pentru iarna următoare și ulterior.

Liderii UE vor continua discuțiile cu privire la aceste opțiuni în cadrul Consiliului European din această săptămână.

Comisia a prezentat miercuri o propunere legislativă prin care introduce obligația de a stoca gaze naturale la un nivel minim de 80% pentru iarna următoare și de 90 % pentru anii următori.

Pentru a răspunde preocupărilor legate de prețurile la energie care se mențin la un nivel ridicat, Comisia a adoptat, de asemenea, o comunicare în care stabilește ce opțiuni există pentru a se interveni pe piață la nivel european și național și evaluează avantajele și dezavantajele fiecărei opțiuni.

„Piețele mondiale și europene ale energiei traversează o perioadă tulbure, în special de la invadarea Ucrainei de către Rusia. Europa trebuie să ia măsuri rapide pentru a-și asigura aprovizionarea cu energie în iarna următoare și pentru a atenua presiunea pe care o resimt cetățenii și întreprinderile din cauza facturilor mari la energie. Propunerile de astăzi reprezintă încă un pas înainte în activitatea noastră intensă din acest domeniu”, a declarat Comisarul pentru energie, Kadri Simson.

De asemenea, vor fi realizate parteneriatele UE cu țările terțe pentru achiziționarea colectivă de gaze naturale și hidrogen, menite să îmbunătățească reziliența și să reducă prețurile, motiv pentru care va fi realizat un Grup operativ privind achizițiile comune de gaze la nivelul UE.

Acesta ar facilita și ar consolida anvergura internațională a UE în raport cu furnizorii de gaze pentru a contribui la asigurarea unor importuri la prețuri adecvate înainte de iarna viitoare.

Grupul operativ ar urma să fie sprijinit de reprezentanți ai statelor membre în cadrul unui comitet director.

O echipă comună de negociere condusă de Comisie ar urma să poarte discuții cu furnizorii de gaze naturale și să pregătească, de asemenea, terenul pentru viitoarele parteneriate energetice cu principalii furnizori din domeniul energiei, analizând și alte surse în afară de GNL și de gaze.

Activitatea acestei echipe ar urma să se inspire din experiența dobândită în contextul pandemiei de COVID-19, când acțiunea la nivelul UE a fost esențială pentru a garanta aprovizionarea suficientă cu vaccinuri pentru toți.

Propunere legislativă pentru asigurarea stocării gazelor pentru sezonul de iarnă

După Summitul de la Versailles, unde s-au pus bazele unei Europe mai puțin dependente de gazul rusesc, Comisia vine cu o propunere legislativă prin care solicită statelor membre să se asigure că infrastructurile lor subterane de stocare a gazelor sunt umplute în proporție de cel puțin 80 % până la 1 noiembrie 2022 și de 90 % în anii următori, cu obiective intermediare de atins în februarie și octombrie.

Operatorii siturilor de stocare ar trebui să raporteze autorităților naționale nivelurile de umplere.

Statele membre ar trebui să monitorizeze lunar nivelurile de umplere și să prezinte Comisiei rapoarte în acest sens.

Instalațiile de stocare a gazelor sunt infrastructuri critice de garantare a securității aprovizionării.

O nouă certificare obligatorie a tuturor operatorilor de sisteme de depozitare va evita riscurile potențiale ce rezultă din influența externă asupra infrastructurii critice de stocare, ceea ce înseamnă că operatorii necertificați vor trebui să renunțe la dreptul de proprietate sau de control asupra instalațiilor de stocare a gazelor din UE.

În plus, instalațiile de stocare a gazelor care intenționează să își închidă operațiunile ar urma să fie nevoiți să obțină o autorizație în acest sens din partea autorității naționale de reglementare.

Pentru a stimula realimentarea instalațiilor de stocare a gazelor din UE, Comisia propune o reducere de 100 % a tarifelor de transport bazate pe capacitate la punctele de intrare și de ieșire ale instalațiilor de stocare.

Măsuri de urgență privind prețurile la energie și stocarea gazelor

Din vara trecută, Comisia a luat măsuri pentru a atenua impactul prețurilor ridicate la energie asupra gospodăriilor și întreprinderilor.

În urmă cu două săptămâni, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen s-a angajat ca, până la sfârșitul lunii, să prezinte opțiuni excepționale concrete, pe termen scurt, pentru a limita efectul de contagiune al prețurilor gazelor naturale asupra pieței energiei electrice.

Comisia și-a făcut cunoscută analiza pentru a contribui la reuniunea Consiliului European din această săptămână și a publicat miercuri o comunicare în care sunt detaliate aceste opțiuni.

Statele membre au prezentat mai multe opțiuni de măsuri de urgență pentru a limita impactul prețurilor ridicate ale energiei electrice. Toate opțiunile disponibile presupun însă costuri și au și inconveniente.

Opțiunile pe termen scurt privind prețul energiei electrice pot fi grupate, în linii mari, în două categorii:

După cum se menționează în comunicare, nu există un singur răspuns evident la abordarea prețurilor ridicate ale energiei electrice, având în vedere situațiile diferite din statele membre în ceea ce privește mixul energetic, organizarea pieței și nivelurile de interconectare.

Comisia va prezenta planul REPowerEU în detaliu și va evalua opțiunile de optimizare a organizării pieței energiei electrice în luna mai și va propune, de asemenea, UE un plan de economisire a energiei.

Totodată, Comisia are în vedere furnizarea de orientări statelor membre cu privire la modul optim de utilizare a derogărilor specifice fiecărei țări în temeiul Directivei privind impozitarea energiei.

Setul de instrumente privind prețurile la energie”, adoptat de Comisie în luna octombrie a anului trecut, a ajutat statele membre să atenueze impactul prețurilor ridicate asupra consumatorilor vulnerabili, rămâne un cadru important pentru măsurile naționale.

La 8 martie, Comisia a prezentat statelor membre orientări suplimentare, în care se confirmă posibilitatea de a reglementa, în circumstanțe excepționale, prețurile aplicate consumatorilor finali.

Aceste orientări stabilesc modul în care statele membre pot redistribui consumatorilor veniturile obținute din profiturile ridicate din sectorul energetic și din comercializarea certificatelor de emisii.

Astăzi s-a adoptat un nou cadru temporar privind ajutoarele de stat pentru situații de criză, care permite sprijinirea întreprinderilor afectate direct sau indirect de impactul economic al războiului din Ucraina prin granturi directe limitate, sprijin sub formă de lichidități și ajutor pentru acoperirea costurilor crescute la gaze și energie electrică.

În cadrul reuniunii de la Versailles din perioada 10-11 martie 2022, liderii UE au convenit să elimine treptat, cât mai curând posibil, dependența UE de importurile de gaze, petrol și cărbune din Rusia și au invitat Comisia să prezinte, până la sfârșitul lunii martie, un plan de asigurare a securității aprovizionării și a unor prețuri la energie accesibile în iarna următoare.

În paralel, liderii UE s-au angajat ca, pe baza comunicării din 8 martie 2022, să abordeze și să ia în considerare de urgență opțiuni concrete pentru a găsi soluții prin care să atenueze impactul creșterii prețurilor la energie asupra cetățenilor și întreprinderilor noastre, în special asupra cetățenilor vulnerabili și a IMM-urilor, inclusiv în cadrul următoarei reuniuni a Consiliului European din 24-25 martie 2022.

  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    Dora Vulcan este Senior Correspondent și s-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2020. A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul Social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

XS
SM
MD
LG