Linkuri accesibilitate

Sondaje și socoteli. Unde se duc voturile PSD, de ce nu culege PNL roadele și ce șanse are Alianța 2020


Tabloul general înaintea europarlamentarelor, indiferent de casa de sondare, arată că opoziția- PNL, URS și PLUS- strânge mai multe voturi decât Coaliția PSD-ALDE.

Primul semn că s-a intrat deja în campanie pentru alegerile europarlamentare este avalanșa de sondaje de opinie. Toate partidele comandă sondaje fie la institutele de casă, fie la cele în care au încredere.

Uneori, ca în contabilitatea dublă, cifrele ”coafate” pentru imaginea publică sunt livrate presei, iar cele reale sunt ținute în sertarele liderilor și în funcție de ele se reglează conturile în interior și listele pentru alegeri.

Sondajele de opinie apărute în ultimele două luni au un numitor comun: PSD e în pierdere de viteză, ajungând la o medie de 28%, cu Liviu Dragnea aflat la cota de avarie, la nici un sfert din scorul partidului, PNL stagnează la un scor aflat undeva în jurul a 27%, ALDE și Pro România se consolidează la valori de aproximativ 9%. Surpriza o constituie cele două partide mai mult sau mai puțin noi, USR și PLUS, ambele aflate în ascensiune constantă- USR pe la 10%-13% și PLUS la 8%.

Atenție, vorbim de o medie între cifrele oferite de mai multe sondaje apărute pe piață- IMAS, CURS, INCSOP, BCS și fostul CSOP al lui Andrei Mușetescu, institut care a realizat pentru PNL sondajul din ianuarie.

Unde se duc voturile PSD când se duc

Cea mai puțin surprinzătoare este scăderea PSD, care a pierdut în cei peste doi ani de guvernare nu prea fericiți între 15 și 20%. La alegerile din 2016 a obținut singur 45,67%, pentru ca acum să ajungă la 27,8% (INCSOP la comanda Fundației Konrad-Adenauer- februarie 2019), sau la 24,5% (IMAS la comanda USR- ianuarie 2019) și 32% (CURS, februarie 2019).

INCSOP 2019
INCSOP 2019

Explicațiile oferite de sociologii consultați de Europa liberă pentru această sădere de popularitate sunt multe: de la scandalurile legate de justiție și de interesele punctuale ale lui Dragnea în această chestiune la inflația care a ”ronțăit” din creșterile salariale și de pensii, până la lipsa unei locomotive electorale, a unui lider care să fie perceput drept posibil candidat la prezidențiale.

Sociologul Bruno Ștefan, directorul Biroului de Cercetări Sociologice, susține însă că mai e un motiv serios: Pro România, partid care funcționează pe post de aspirator de voturi de la PSD. ”PSD scade masiv în ultima perioadă din cauza Pro România, pierde mult în fiefurile pe care acum i le ia Ponta prin liderii care au venit la el, Mocioarcă, Țuțuianu, Tudose, Neacșu etc. Și PSD va mai pierde până la europarlamentare, eu mă aștept ca partidul lui Ponta să depășească 14%, iar PSD să cadă sub 22%”.

Până atunci însă, PSD și ALDE au împreună între 35 și 42% în funcție de sondaj și de perspectivă- partea plină sau goală a paharului. E, totuși, un scor bun raportat la cel obținut la alegerile din 2016 (Senat)- 51,67%. El se datorează însă mai mult ALDE care a sărit de la aproximativ 6 % la 10-13%. Din acest punct de vedere s-ar putea spune că nu doar partidul lui Victor Ponta a mușcat din procentele PSD, ci și colegul de alianță, Călin Popescu Tăriceanu, care se consideră îndreptățit din acest motiv să fie candidatul comun la alegerile prezidențiale. Între timp sunt însă europarlamentarele la care cele două partide vor candida pe liste separate.

PNL nu culege roadele

Dacă s-ar raporta la sondajul IMAS, liberalii ar trebui să se arunce pe geam, pentru că în ianuarie 2019 au doar 23,3%, scor apropiat de cel obținut în 2016- 20,41%. Din fericire însă, alte sondaje îl dau cu rezultate mai bune, motiv pentru care situația se colorează în roz. Analiza făcută de INCSOP îi arată pe liberali la o cotă de 26,7%, aproape umăr la umăr cu PSD- 27, 8%. La fel și sondajul prezentat de Ludovic Orban, realizat la comanda liberalilor: PNL- 27%, PSD -30,2%.

IMAS 2019
IMAS 2019

Întrebarea majoră care se pune în acest moment nu este neapărat de ce PSD nu s-a erodat mai mult, dar mai ales de ce PNL, care rămâne totuși principalul partid de opoziție, nu crește ca Făt Frumos pe seama PSD.

Sociologul Bruno Ștefan susține că PNL nu crește pentru că și-a îngustat baza electorală.

”PNL este într-o pierdere de viteză pentru că și-a îngustat mult baza electorală, tineretul și cei cu studii superioare se duc mult spre USR și spre PLUS-ul lui Cioloș, iar alții s-au mai dus la ALDE, care în toate sondajele a crescut. E o bază electorală care nu se mai întoarce, cei plecați la USR, PLUS și ALDE sunt buni plecați. Crin Antonescu pe listă, o și ridică, în sensul că oprește plecările spre ALDE, dar o și trage în jos, pentru că unii se duc spre PMP când aud de Antonescu, pe care îl asociază cu USL. PMP va crește și el când Traian Băsescu își va anunța intrarea în cursa pentru europarlamentare și va lua tot de la PNL”.

USR și PLUS sau 1+1=2 ?

Spre deosebire de PSD și PNL, încremenite, fiecare, în propriul proiect, Alianța 2020, formată recent din USR și noul partid al lui Dacian Cioloș, PLUS, pare a avea capacitatea să atragă electorat din zone diferite, în special din cea a absenteiștilor. Sondajele arată o creștere totuși modestă a USR, de la 8, 92% obținuți în 2016 la Senat, la scoruri între 10% (INCSOP) și 13,2% (IMAS). Surpriza o constituie partidul lui Cioloș, cotat încă înainte de lansarea oficială cu aproape 8 procente, dar pe care CURS-ul îl dă la 5%, ca și sondajul liberalilor, de altfel. Adunate, cele două partide ar avea procente între 15 și 21%.

Deocamdată, alianța fiind de dată foarte recentă nu a fost testată ca atare, cel puțin nu au apărut public informații. Surse din cele două partide au declarat pentru Europa Liberă că sondajul IMAS a testat totuși si formula Alianței înainte de a se lua decizia listelor comune la europarlamentare, iar rezultatul se situează în jurul a 24-25%. Altfel spus, 1+1 =2, ceea ce ar plasa Alianța 2020 pe picior de egalitate cu PNL.

Așa să fie oare? Istoria alegerilor nu susține întotdeauna teoria și aritmetica, ba chiar o contrazice flagrant uneori. De exemplu, unirea dintre PDL și PNL este departe de a fi fost un succes electoral. În 2016 noul PNL, a obținut puțin peste 20%, adică cât a luat de unul singur PD cu doar un an înainte. La fel, PLD, partid desprins din PNL sub bagheta lui Valeriu Stoica și Teodor Stolojan, a obținut 7,78% la europarlamentarele din 2007, iar PD- 28,81%. Teoretic, la alegerile parlamentare de peste un an ar fi trebuit să obțină 36, 59%, doar că scorul a fost de 32,36%.

Sociologii consultați de Europa Liberă susțin că acum situația este schimbată, că în rândul electoratului există a imensă așteptare și că în special tinerii se regăsesc în cele două partide care au format Alianța 2020. Există deci șanse reale ca aceasta să crească, reprezentând o alternativă la partidele ”istorice”.

Tabloul general înaintea europarlamentarelor, indiferent de casa de sondare, arată că opoziția, PNL, URS și PLUS, strânge mai multe voturi decât Coaliția PSD-ALDE. Raportul ar fi de 48% la 42%, într-o variantă, și de 42% la 34% în alta. Rămâne doar ca sondajele să fie confirmate sau nu alegeri. Ceea ce, dacă ne uităm la ultimii ani nu prea s-a întâmplat.

Vezi comentarii (3)

Acest forum a fost închis

Multimedia

Florin Iordache laudă decizia excluderii Anei Birchall din PSD
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:22 0:00
Mai mult
XS
SM
MD
LG