Un adolescent petrece în medie cinci ore pe zi online. Mai ales pe Tik Tok, Youtube, Insta. Un adult petrece în medie… tot 5 ore pe zi online. Mai ales pe Facebook, email – de, jobul! Pentru acest spectacol s-au făcut multe ateliere cu elevi, focus grupuri cu studenți, interviuri cu specialiști și discuții la cafea cu prietenii.Ce am aflat, printre altele, eeste că oamenilor le place să aibă dreptate, le plac noutățile, le place să simtă. Așa că: atâta vreme cât ceea ce văd în social media le confirmă opiniile, și câtă vreme le stârnește emotiile,și câtă vreme aceste emoții sunt intense – fie că este vorba de apreciere, de curiozitate sau …de furie vor petrece din ce în ce mai mult timp online.
Cu acest avertisment începe, într-o seară de final de an școlar, spectacolul De(conectat) al Ozanei Nicolau. Ne aflăm în sala Teatrului Dramaturgilor Români din București, unde publicul e în mare parte format din adolescenți.
Avertismentul pune în fața spectatorilor o oglindă a existenței românești digitale. Urmează patru scene în care patru actori schimbă roluri despre cele mai importante dezinformări din ultimii ani – de la cele legate de pandemia de Covid, la creșterea extremismului și radicalizare.
Producția educativă aduce în prim-plan efectele polarizării digitale, dezinformării și fracturii relațiilor interumane, transpuse în patru scene care reproduc situații de viață (scena 1 – Laboratorul de social media; scena 2 – Crișan si Mimișor, lideri politici carismatici; scena 3 -Adolescenții în parc; scena 4 – Să ne avem ca frații).
Demersul teatral al Ozanei Nicolau a fost bazat pe o documentare amplă care reflectă realitățile societății românești contemporane și pune în discuție întrebarea fundamentală: cum regăsim drumul spre dialog autentic și conexiune umană într-o lume tot mai divizată?
Ozana Nicolau mărturisește că spectacolul a pornit din experiență personală și observații îndelungate asupra efectelor dezinformării, care au dus la pierderea unor relații apropiate.
„Am pierdut multe relații personale din cauza asta… undeva se întâmpla o fractură logică foarte puternică, în care oamenii nu-și mai foloseau gândirea critică”, explică Ozana Nicolau pentru Europa Liberă.
Această realitate dureroasă este transpusă pe scenă cu sinceritate și empatie, invitând publicul să se confrunte cu propriile dileme.
„Am ținut cu îndârjire la anumite convingeri personale, fără să realizez cât de rigidă devenisem în raport cu dialogul autentic. Am avut o confruntare dureroasă cu sora mea, o ruptură neașteptată, care ne-a speriat pe amândouă. A fost un șoc emoțional, o teamă reală că acea ruptură ar putea lăsa urme ireparabile. Această experiență mi-a dat sens muncii mele în «De(conectat)», pentru că știu cât de ușor ne pot dezbina neînțelegerile, oricât de strânsă ar fi relația. Mesajul esențial este să învățăm să ne ascultăm și să alegem conexiunea în locul rupturii” explică Mădălina Brândușe, una dintre cele două protagoniste ale piesei
Spargerea celui de-al patrulea perete
Un element definitoriu al spectacolului este ruperea convenției teatrale prin adresarea directă către public, creând un spațiu de dialog și implicare.
Actorul Andrei Șerban explică: „Publicul vine la teatru în căutarea unor soluții, dar nu este obișnuit să participe la identificarea lor. Se simte expus când actorii i se adresează direct. De aceea, am ales să inițiem discuția cu exemple personale care să rezoneze ușor cu publicul. Umorul și autoironia sunt instrumente esențiale pentru a-l ajuta să se detașeze de problemele apăsătoare și să participe activ la discuție”.
Umorul ca punte către suflet
Temele grele ale spectacolului – fragilitatea relațiilor, alienarea, fake news și radicalizarea – sunt temperate de umorul fin și autoironia care permit publicului să se relaxeze și să se deschidă.
„Umorul ajută publicul să respire. Râdem, dar în timp ce râdem, ne recunoaștem – sau nu – în ce vedem pe scenă. Umorul e și o formă de apropiere. Publicul se relaxează și devine mai deschis să audă, să vadă chiar și ce nu-i convine. Dacă, după spectacol măcar un spectator pleacă cu întrebări, consider că asta e o victorie” explică actrița Iulia Verdea, pentru Europa Liberă.
Această doză de comic nu diminuează gravitatea mesajului, ci îl face mai accesibil și mai profund.
Crișan și Mimișor: Ecouri în mentalul colectiv
Parcursul personajelor Crișan și Mimișor, interpretate cu autenticitate de Andrei Șerban și Mădălina Brândușe, este unul dintre punctele forte ale spectacolului.
„Momentul pe care publicul îl gustă cel mai mult este întreg parcursul personajelor Crișan și Mimișor. Andrei și Mădălina au construit personaje puternice care au un ecou în mentalul colectiv. Obstacolele punctate prin personajele și situațiile pe care le jucăm bucură de fiecare dată publicul. E momentul meu preferat, la fel ca și al spectatorilor”, explică colegul lor de scenă, actorul Dragoș Stoica.
Rolul presei în poveste: Documentare și reflecție socială
Presa joacă un rol important în fundalul poveștii și în procesul de documentare al spectacolului.
Ozana Nicolau a explicat că, deși inițial se baza pe intuiții și observații personale, a găsit în presa românească o sursă esențială de informații clare și documentate privind fenomenul dezinformării și ascensiunea partidelor extremiste:
„Am văzut tot ceea ce s-a întâmplat cu partidul AUR, că nu la alegerile acestea, cele precedente, când a intrat în Parlament fără să fi auzit aproape nimeni de ei”, spune Ozana Nicolau.
Informațiile clare despre influența în societate a partidelor le-a găsit în presă, inclusiv în articolele Europei Libere.
„Un lucru șocant, deși aceste informații existau destul de clar în presă, era că unele persoane negau. Am discutat cu profesori care erau specializați în comunicare și i-am întrebat de ce părere au despre partidele extremiste și realmente nu sesizau care exista o problemă cu acestea, mai spune Ozana Nicolau.
Tinerii sunt publicul țintă
Spectacolul a fost primit cu entuziasm și de adolescenți, care se regăsesc în temele legate de social media și deconectare.
Regizoarea povestește cum elevii, inițial sceptici, au început să reflecteze sincer asupra timpului petrecut online.
„Elevii nu se simt judecați, sunt mult mai dispuși să reflecteze la situația asta… Un tânăr a spus în sală că a realizat că pierde foarte mult din viața reală și a decis să folosească telefonul mult mai puțin” concluzionează Ozana Nicolau.
(De)Conectat a avut premiera în octombrie anul trecut. Este un spectacol conceput și regizat de Ozana Nicolau despre felul în care ideile radicale care se răspândesc mai ales prin social media, ajung să polarizeze societate și să afecteze foarte profund viața reală.
(De)Conectat are la bază o documentare de șase luni cu tineri din București realizată în colaborare cu think-tankul Expert Forum. Se bazează pe modul în care se raportează tinerii la principiile democratice vs autoritare, cum privesc perioada comunistă din istoria Romaniei și care este impactul influencerilor cu idei radicale precum frații Tate.
Din distribuție fac parte actorii Mădălina Brândușe, Dragoș Stoica, Andrei Șerban și Iulia Verdeș. Scenografia este asigurată de Miruna Croitoru, mișcarea scenică de Silvia Călin, universul sonor de Diana Miron, iar desingul de lumini de Andrei Ignat.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
