Linkuri accesibilitate

Jocurile Olimpice | Problema sportivelor care poartă echipament „inacceptabil”


Înotătoarea Yuliya Efimova din Rusia în timpul unui antrenament la Tokyo, 22 iulie 2021.
Înotătoarea Yuliya Efimova din Rusia în timpul unui antrenament la Tokyo, 22 iulie 2021.

Ochii lumii sunt îndreptați spre Jocurile Olimpice. Regulile absurde pentru îmbrăcăminte în sport au devenit noua scenă pe care se confruntă mentalitățile și atitudinile societății față de femei. 

Jucătoarele din echipa de handbal pe plajă a Norvegiei au fost amendate pentru că purtau pantaloni prea lungi - în timp ce sportiva paralimpică Olivia Breen a fost certată de un oficial pentru că purta pantaloni prea scurți.

Olivia Breen - pantaloni prea scurți

Olivia Breen, care a participat pe 18 iulie la un campionat de săritură în lungime, a declarat public că unul dintre oficiali a criticat-o pentru că pantalonii săi erau „prea scurți și nepotriviți”. Pantalonii sunt un produs Adidas 2021 creat special pentru competiții și conform cu regulile.

Sportiva paralimpică Olivia Breen.
Sportiva paralimpică Olivia Breen.

Am fost atât de surprinsă, încât am întrebat-o dacă glumește. Mi-a zis că nu, și a insistat să-mi cumpăr o pereche de pantaloni mai lungi”, a punctat sportiva. Breen poartă acel tip de pantaloni scurți de câțiva ani în competiții, fără să fi întâmpinat până acum vreo problemă.

Nu ar trebui să afectăm conștient femeile în ceea ce privește hainele pe care le poartă la competiții - ar trebui să se simtă confortabil și în largul lor”, conform Oliviei Breen. Regulile săriturii îi permit să poate haine oferite de sponsori (pantalonii în cauză), atâta vreme cât poartă și o vestă a clubului sau a comitetului național și cât timp hainele nu sunt transparente sau „inacceptabile”.

Breen va participa la Jocurile Paralimpice de la Tokyo în august, unde are de gând să poate aceiași pantaloni care au provocat acest scandal.

Handbalistele norvegiene - pantaloni prea lungi

Echipa de handbal pe plajă a Norvegiei a fost amendată cu 1500 de euro (150 de euro fiecare) de către Federația Europeană de Handbal pentru că jucătoarele au purtat pantaloni scurți, nu bikini, la campionatul din Bulgaria. Federația a considerat că pantalonii sunt inacceptabili pentru că sunt prea lungi.

Federația Norvegiană de Handbal a ales să plătească amenda, declarând că „vom lupta în continuare să schimbăm regulamentele pentru îmbrăcăminte, ca jucătoarele să poată purta haine în care se simt confortabil”. Norvegienii se opun vocal regulii purtării de bikini încă din 2006. „Jucătoarele merită dreptul de a avea o uniformă pe care o consideră potrivită pentru a juca sportul lor”, spune un reprezentant al Federației Norvegiene de Handbal.

Handbalistele norvegiene în pantalonii lor prea lungi.

În ceea ce privește handbalul pe plajă, regulile sunt stricte și pentru femei, și pentru bărbați, pe motiv că sportivii trebuie să „proiecteze o imagine de sănătate către spectatori, media și parteneri”. Reprezentanții Federației Internaționale de Handbal nu au reușit să dea vreun motiv concret pentru care există regulile acestea de îmbrăcăminte.

Înotătoarele de culoare - fără casca specială

În luna iunie, Federația Internațională de Natație a interzis o cască de înot făcută special pentru persoanele de culoare. Mulți înotători negri se confruntă cu faptul că echipamentul normal nu este suficient de mare pentru părul lor, care este mai voluminos din cauza texturii sale specifice. Casca SoulCap era mai mare, făcută special pentru a avea loc pentru părul înotătorilor negri. De asemenea, părul afro este mai uscat și mai sensibil la clor decât alte tipuri de păr.

Federația a interzis casca pe motivul că stilul „nu urmărește forma naturală a capului”. În urma presiunii publice, Federația de Natație a declarat acum două săptămâni că va considera posibilitatea revizuirii hotărârii.

Un grup de europarlamentari a acuzat comunitatea sportivă și Comitetul Olimpic că exclud sistematic persoanele de culoare, spunând că interzicerea SoulCap „reflectă stigmatizarea părului afro și duce la inegalități instituționale, în special împotriva femeilor de culoare”.

Reguli fără sens, efecte nocive

Regulile pentru îmbrăcăminte depind de la sport la sport și provin ori din standarde de siguranță sau mișcare, ori din tradiție. În general, regulile pentru îmbrăcăminte se referă la logo-uri și sponsorizări, nu neapărat la forma echipamentelor.

Printre regulile stricte urmate la Jocurile Olimpice se află aceea că gimnastele nu au voie să aibă ojă pe unghii, boxerii trebuie să fie bărbieriți și cicliștii nu au voie să poarte șosete lungi. Atletismul, în schimb, nu are astfel de reguli - sportivii nu sunt obligați nici măcar să poarte adidași.

În 2011, Federația Mondială de Badminton a fost criticată aspru pentru că a obligat sportivele să joace în fuste sau rochii pentru a fi mai „atractive”. Oficialii au vrut să facă sportivele să arate mai „feminine” pentru a atrage fani și sponsori.

În mod constant, femeile din sport sunt obligate de regulile oficiale să se îmbrace mai sumar decât bărbații. După decenii întregi în care femeile s-au luptat să fie luate în serios în lumea sportului, sexualizarea corpurilor lor - care sunt folosite pentru a câștiga competiții, nu pentru a fi expuse spectatorilor - încă are un impact negativ asupra multor sportive. Estetica și dorințele spectatorilor sunt puse, adesea, mai presus decât sportul și performanța în sine.

Conform unui studiu BT Sport din 2017, 80% din sportivele de performață din Marea Britanie se simt sub presiune să se conformeze cu un standard de aspect fizic. Peste două treimi dintre sportive consideră că presa și publicul sunt mai atente la cum arată, decât la realizările și performațele lor în domeniul sportului.

XS
SM
MD
LG