Într-un sondaj recent, 55% dintre japonezi au spus că se opun continuării Jocurilor Olimpice, după luni de proteste împotriva evenimentului. Doar o treime din populația Japoniei este vaccinată cu cel puțin o doză. Pe 17 iulie, Tokyo a înregistrat cel mai mare număr de cazuri noi din ultimele 6 luni.
Directorul OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, și-a declarat susținerea pentru Jocurile Olimpice de la Tokyo. Acesta a numit evenimentul „o celebrare a speranței” și a spus că speră ca evenimentul să se desfășoare cu succes.
Amânarea din 2020 pe 2021 din cauza pandemiei a pus încă de anul trecut evenimentul sub semnul întrebării. Jocurile Olimpice vor avea loc între 23 iulie și 8 august. Programul implică 33 de competiții și 339 de evenimente desfășurate în 42 de locații.
Pandemia a ajuns în satul olimpic
Între 1 și 22 iulie, 91 de sportivi și personal al evenimentului au fost depistați cu Coronavirus. Cazuri pozitive au apărut în echipa de fotbal a Africii de Sud, între gimnastele americane, și în echipa de volei masculin a Cehiei. Echipa de gimnastică din SUA s-a mutat într-un hotel din apropiere pentru a evita infecția.
Într-un sondaj recent, 68% din japonezi au spus că au dubii în privința abilității organizatorilor să controleze infecțiile de COVID-19. „Bula” de protecție a satului olimpic a fost deja spartă. Organizatorii au asigurat participanții de nenumărate ori că protocolul de testare și izolare va împiedica răspândirea virusului de la olimpici la populația japoneză, dar situația rămâne nesigură.
Experții în sănătate publică sunt îngrijorați că Tokyo 2020 ar putea deveni un eveniment superspreader, care va împrăștia rapid varianta Delta în împrejurime. Deja s-au văzut cazuri de interacțiuni nepermise între sportivi, organizatori și jurnaliști - vaccinarea nu este obligatorie pentru participanții la eveniment. Organizatorii Tokyo 2020 se bazează în schimb pe testare.
Oficialii cad pe capete
Cel mai mare dezastru de PR pentru Tokyo 2020 a fost de departe proasta gestionare a personalului. Un număr mare de lideri ai comitetului de organizare și-au dat demisia sau au fost concediați după ce au avut un comportament necorespunzător. Mulți au fost distruși de comentariile negative făcute în trecut, care au ieșit acum la suprafață.
Pe 22 iulie, organizatorii au fost nevoiți să îl concedieze pe Kentaro Kobayashi, cel care a plănuit și organizat ceremonia de deschidere. Kobayashi, care era comediant în anii ‘90, a făcut în acea vreme glume insensibile despre Holocaust, glume care au ieșit la lumină recent.
Cu doar două zile înainte, muzicianul Keigo Oyamada a trebuit să se retragă din rolul său de compozitor oficial al ceremoniei de deschidere a Olimpiadei. Despre Oyamada s-a aflat că a avut un comportament abuziv în tinerețe.
În martie, directorul creativ al evenimentului, Hiroshi Sasaki, și-a dat demisia în urma unor comentarii denigratorii pe care le făcuse despre o vedetă japoneză.
În februarie, președintele comitetului de organizare și fostul premier Yoshiro Mori s-a retras din funcție după ce a făcut o serie de comentarii sexiste - acesta a spus că femeile vorbesc prea mult și a refuzat, inițial, să își dea demisia. Mori a fost înlocuit cu Seiko Hashimoto, fostă sportivă olimpică.
Ceremonia de deschidere
S-a hotărât că ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice va fi lipsită de grandoare, fiind un eveniment ce va contrasta semnificativ cu alte ceremonii de până acum. „Va fi o ceremonie potolită. Desigur, înfrumusețată de estetica japoneză. Foarte japoneză dar în sincron cu sentimentul și realitatea timpurilor noastre”, a declarat Marco Balich, consilierul producătorului executiv al Olimpiadei.
În locul defilării celor 11.000 de sportivi, ceremonia va fi restrânsă și va avea loc fără coregrafie în masă și fără public, deoarece Jocurile Olimpice au interzis participarea publicului la evenimentele de anul acesta. La ceremonia de deschidere vor fi prezenți doar 950 de spectatori, dintre care doar 15 șefi de stat.
Shinzo Abe, fostul premier al Japoniei, a făcut foarte multă publicitate și a depus eforturi enorme pentru a asigura că Jocurile Olimpice vor avea loc cu succes la Tokyo. Dar Abe nu va participa la ceremonia de deschidere, pentru că Japonia a declarat stare de urgență și a impus restricții în capitală.
Nici președintele Coreei de Sud, Moon Jae-in, nu va vizita Jocurile Olimpice. Acesta nu va participa nici la summit-ul plănuit cu Yoshihide Suga, premierul japonez, în urma unor comentarii ofensatoare ale unui diplomat japonez din Coreea.
Hack-ul care a furat datele publicului
Pe 21 iulie, organizatorii Olimpiadei au ajunțat că baza lor de date a fost spartă și că un grup de hackeri a furat adresele de e-mail și parolele celor care cumpăraseră bilete pentru Jocurile Olimpice și cele Paralimpice. Datele personale au fost publicate apoi pe internet. Au fost afectați de acest hack și cei care s-au înscris ca voluntari.
Sponsorii dau înapoi
Toyota, unul dintre sponsorii principali de la Tokyo 2020, a anunțat că nu va da la televizor reclame legate de Olimpiadă. Directorii executivi ai Toyota nu vor participa la ceremonia de deschidere. Conform Reuters, cele 60 de corporații japoneze care au plătit peste 3 miliarde de dolari în sponsorizări se confruntă acum cu o dilemă: dacă ar trebui să își asocieze brand-urile de un eveniment cu popularitate atât de scăzută.
Localnicii fug din Tokyo
În dimineața zilei de joi, 22 iulie, toate drumurile care duc în afara orașului Tokyo erau pline. Un număr semnificativ de localnici încearcă să se îndepărteze cât de mult pot de Jocurile Olimpice, precum și de căldura și umiditatea excesivă.
Riscul dezastrelor naturale
Japonia este o țară expusă mereu dezastrelor naturale imprevizibile, precum cutremure, tsunamiuri, vulcani care erup, inundații sau furtuni. La începutul acestei luni, 15 persoane și-au pierdut viața în urma alunecărilor de teren din sud-vestul țării. Acum zece ani, țara a fost luată prin surprindere de un cutremur de magnitudine 8,9 pe scara Richter - tsunami-ul care a urmat a ucis 20.000 de oameni și a distrus centrala nucleară de la Fukushima.
