Vineri, pe 16 ianuarie, Victoria Furtună, președinta partidului „Moldova Mare” din Republica Moldova, cetățean moldovean și român, e așteptată la sediul din București al Autorității Naționale pentru Cetățenie pentru audiere.
Serviciul Român de Informații a cerut Autorității respective retragerea cetățeniei române a Victoriei Furtună în baza „Articolul 25
(1) Cetățenia română se poate retrage persoanei care:
b) este cunoscută ca având legături cu entități teroriste sau le-a sprijinit, sub orice formă, ori este implicată, în orice mod, în pregătirea sau săvârșirea unui act de terorism sau a pregătit ori a săvârșit orice alte fapte care, potrivit legii, constituie amenințări la adresa securității naționale a României”.
Sursa: Legea ceățeniei române.
Pe 18 septembrie 2025, Victoria Furtună posta pe pagina sa de Facebook:
„Destul cu minciuna și manipularea!
Astăzi puterea și servitorii ei au coborât și mai jos, la un nou nivel de disperare.
Folosind cadavre politice, precum fostul ministru al apărării Anatol Șalaru, ei răspândesc falsuri murdare despre faptul că mi-ar fi fost retrasă cetățenia română.
Declar deschis și ferm: Nimeni nu mi-a retras nimic.
Această informație este o minciună creată în cabinetele puterii pentru intimidare și discreditare”.
Reacția ei venea după ce, în plină campanie electorală pentru alegerile parlamentare din Republica Moldova, opozanții săi politici anunțau că i-a fost retrasă cetățenia română.
O lună mai târziu, în Monitorul Oficial al României, Autoritatea Națională pentru Cetățenie o anunța pe Victoria Furtună că Serviciul Român de Informații (SRI) a solicitat retragerea cetățeniei române și că e invitată pe 16 ianuarie 2026 la sediul Autorității pentru audieri.
Politiciana din Republica Moldova nu e singura pentru care SRI a cerut în 2025 retragerea cetățeniei pentru amenințări la adresa securității naționale.
Mai sunt încă opt persoane pentru care SRI a cerut în 2025 retragerea cetățeniei – numărul e dublu față de totalul perioadei de 12 ani cuprinsă între 2012 și 2024 (patru, în total).
Cine e Victoria Furtună
Victoria Furtună este președinta Partidului „Moldova Mare”. Între 2006 și 2024, a fost procuror în Procuratura Anticorupție din Republica Moldova.
Născută pe 24 februarie 1981 la Hîncești (centrul Republicii Moldova), Furtună a urmat studiile la Universitatea Liberă Internațională din Moldova, de unde a obținut, în 2003, o diplomă în drept.
În 2006, conform declarației făcute pentru Europa Liberă, Victoria Furtună a obținut cetățenia română.
În 2024, Furtună a candidat independent la alegerile prezidențiale, cu un discurs critic la adresa integrării europene.
În timpul campaniei pentru alegerile prezidențiale, ea a făcut afirmații care au fost catalogate drept falsuri sau manipulări,.
Victoria Furtună susține în discursurile ei că limba vorbită în Republica Moldova ar fi „În perioada sovietică (1940–1991), autoritățile din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească au impus denumirea „limba moldovenească”, scrisă inițial cu alfabet chirilic, pentru a sublinia o identitate separată față de România.
După independența Republicii Moldova în 1991, Constituția din 1994 folosea termenul „limba moldovenească”.
În 2013, Curtea Constituțională a Republicii Moldova a decis că denumirea oficială a limbii în Constituție este „limba română”, confirmând caracterul identic al celor două denumiri..
În octombrie 2024, o investigație sub acoperire a jurnaliștilor de la Ziarul de Gardă din Moldova a prezentat dovezi că Furtună și partidul ei ar fi primit susținere indirectă de la rețele coordonate din afara țării, inclusiv de la oligarhul fugar Ilan Șor, aflat la Moscova, prin canale de promovare online și potențiale rețele de cumpărare de voturi.
Furtună a negat asocierea cu Șor, dar subiectul a rămas parte din dezbaterile publice.
Ilan Șor este un om de afaceri, politician și oligarh moldovean născut în Israel. El a fost primar al orașului Orhei (2015–2019), președinte al Partidului Șor și deputat în Parlamentul Republicii Moldova. A avut afaceri importante în Republica Moldova, inclusiv în sectorul bancar și comercial, și a fost implicat în proiecte sociale și infrastructurale în regiune.
Șor este cunoscut mai ales pentru rolul său central în dosarul „furtul miliardului” din sistemul bancar moldovenesc, un scandal uriaș – peste 1 miliard de dolari americni au fost sustrași din bănci prin credite neperformante, ceea ce a dus la pierderi echivalente cu o parte considerabilă din PIB-ul Moldovei.
În aprilie 2023 a fost condamnat în absență la 15 ani de închisoare pentru fraudă, escrocherie și spălare de bani, iar ulterior s-a refugiat în Rusia. Este sancționat și internațional pentru corupție și legături cu interese pro-ruse.
Tancul petrolier din așa-numita flotă fantomă a Rusiei, care a fost reținut pe 7 ianuarie 2026 de Garda de Coastă a SUA în Atlanticul de Nord, are legătură cu Ilan Șor conform anchetei redacției de investigație Sistema a Europei Libere.
În iulie 2025, Victoria Furtună a fost inclusă pe lista politicienilor moldoveni sancționați de Uniunea Europeană, pentru „acțiuni de destabilizare a Republicii Moldova, manifestate în special prin cumpărarea de voturi și încercarea de influențare a rezultatelor prezidențialelor și referendumului” din 2024.
Sancțiunile UE includ înghețări ale averilor și interdicția de intrare pe teritoriul blocului comunitar.
La sfârșitul aceleiași luni, Victoria Furtună a fost una dintre vorbitoarele la conferința MEGA, organizată la Chișinău, la care au participat și „suveraniști” din toată Europa, inclusiv o delegație AUR din România.
George Simion a transmis un discurs preînregistrat – el nu a putut participa fizic la conferință, din cauza interdicției pe care o are de a intra în Republica Moldova.
Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova (SIS) a dat publicității un comunicat în care, fără să pomenească numele conferinței, sugera că aceasta este sprijinită de Federația Rusă ca parte a acțiunilor hibride ostile împotriva Moldovei, inclusiv prin intermediul lui Ilan Șor. Și a interzis intrarea în țară a unor participanți.
Partidul condus de Victoria Furtună, „Moldova Mare”, nu a putut participa la alegerile parlamentare din Republica Moldova din septembrie 2025.
Inițial, Comisia Electorală Centrală (CEC) a respins lista de candidați invocând probleme tehnice și nereguli în documentație. Furtună și susținătorii ei au contestat decizia.
Ulterior, după intervenții în instanță și clarificări documentare, CEC a înregistrat partidul, cu condiția corectării anumitor observații.
În septembrie 2025, CEC a decis din noua excluderea formațiunii de la alegeri pe motiv că ar fi folosit fonduri nedeclarate și mijloace financiare din străinătate, precum și implicarea în blocuri electorale camuflate.
Și tot în septembrie 2025, Ucraina a extins lista sancțiunilor împotriva persoanelor și organizațiilor care „promovează narațiuni pro-ruse” și „justifică agresiunea Rusiei”, fiind vizate și 11 figuri civice și politice din R. Moldova, inclusiv Victoria Furtună.
Pe 23 septembrie 2025, polițiștii de la Inspectoratul de Poliție Județean Iași „au acționat pe raza județului Iași, în scopul asigurării respectării legalității în domeniul stabilirii în România a cetățenilor români originari din R. Moldova și Ucraina, dar și din Federația Rusă și alte state, la locațiile de interes”, scria într-un comunicat al IPJ Iași.
Între cei vizați de ancheta poliției s-ar fi aflat și Victoria Furtună, conform digi24.ro.
Pentru a obține cetățenia română, Furtună și-ar fi declarat domiciliul la una dintre adresele membrilor clanului interlop al Cordunenilor, conform aceleiași surse. Adresa respectivă a fost pusă, contra-cost, la dispoziția a peste alți 10.000 de cetățeni moldoveni, care şi-au declarat fictiv domiciliul acolo pentru a obține documente de identitate româneşti.
„Cetățenia română am dobândit-o după nașterea primei fiice (născută in 2006), în mod legal, în temeiul căsătoriei cu soțul meu, cetățean moldovean cu cetatenie română, cu respectarea integrală a dispozițiilor Legii nr. 21/1991 privind cetățenia română, în vigoare la acel moment. Actul de acordare a cetățeniei este definitiv și nu a fost niciodată contestat sau anulat”, spune Victoria Furtună pentru Europa Liberă România.
Ea susține că nu există niciun dosar penal sau administrativ privind obținerea ilegală a cetățeniei române care să o vizeze.
„Declar ferm că nu am și nu am avut niciodată vreo legătură, directă sau indirectă, cu așa-numitul «clan al Cordunenilor», iar orice asociere de acest tip este lipsită de suport probator și are caracter defăimător”, afirmă ea.
Însă nu Direcția de Pașapoarte a cerut retragerea cetățeniei române a Victoriei Furtună, ci Serviciul Român de Informații.
„Până la acest moment, nu am fost înștiințată oficial despre existența vreunei cereri de retragere a cetățeniei române formulate de SRI sau de orice altă autoritate. Nu mi-a fost comunicat niciun act administrativ, nu am primit nicio citație și nu mi-au fost aduse la cunoștință motivele sau temeiurile juridice ale unei asemenea proceduri. Aflu despre aceste pretinse demersuri exclusiv de la dvs.”, spune Victoria Furtună, pentru Europa Liberă România.
Victoria Furtună e așteptată la București, pe 16 ianuarie. Numai că ea are interdicție de intrare în spațiul UE, după cum a confirmat Comisia Europeană la solicitarea Europa Liberă România.
„Persoanele incluse pe listă (celor șapte politicieni moldoveni, n. red) fac obiectul unei înghețări a activelor. De asemenea, este interzisă punerea la dispoziție de fonduri sau facilitarea accesului la resurse economice în beneficiul acestora, fie direct, fie indirect. În plus, se aplică o interdicție de călătorie persoanelor fizice listate, care le împiedică să intre sau să tranziteze teritoriile statelor membre ale Uniunii Europene”, a transmis Comisia Europeană.
Pentru cine a mai cerut SRI a cerut retragerea cetățeniei în 2025
În afară de Victoria Furtună, sunt încă opt persoane pe lista cu cetățenii români pentru care serviciul de informații a cerut în 2025 retragerea cetățăniei.
Singurul nume care e ușor de recunoscut e cel al lui Octavian Țurcan, om de afaceri de origine moldovenească.
Fost director al Băncii Române de Scont, din Republica Moldova, în anii 2000, a intrat în atenția publică din România în special în legătură cu dosarul Petromservice, unul dintre cele mai complexe și răsunătoare cazuri de delapidare și spălare de bani din istoria economică recentă a țării.
În 2007, SC Petromservice SA (companie din România care furnizează servicii pentru industria petrolieră și de gaze, desprinsă din Petrom SA) a vândut activitatea de servicii petroliere, în schimbul căreia a primit suma totală de aproximativ 325 milioane euro.
În aceeaşi perioadă, împotriva societăţii erau în curs de desfăşurare numeroase proceduri de executare silită pentru drepturile salariale restante obţinute de către angajaţi prin intermediul unor hotărâri judecătoreşti.
Procurorii au susținut că Liviu Luca, lider sindical la Petromservice, devenit acționar al companiei, a dispus transferul lichidităților companiei către societăți off-shore controlate de omul de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu, pentru a împiedica plata salariilor restante către salariați și distribuirea de dividende către acționarii minoritari.
În transferul de bani ar fi fost implicat și Octavia Țurcan care, conform datelor din anchetă, avea un rol-cheie în gestionarea societăților offshore și a conturilor din Cipru, prin care au trecut banii din patrimoniul Petromservice.
În septembrie 2012, Octavian Țurcan a fost trimis în judecată de Procurorii Secției de urmărire penală și criminalistică de la Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție, împreună cu Sorin Ovidiu Vîntu și Liviu Luca, pentru delapidare și spălare de bani în legătură cu SC Petromservice SA. Prejudiciul calculat de procurori a fost estimat la peste 83,5 milioane de euro.
Pe 14 iulie 2014, Tribunalul București l-a condamnat pe Octavian Țurcan la 9 ani de închisoare cu executare pentru infracțiuni de compulsie la delapidare și spălare de bani, în dosarul Petromservice.
Din 2018, este dat în urmărire generală de Poliția Română.
Octavian Țurcan a fost așteptat pe 19 septembrie 2025 la sediul ANC pentru audieri. Nu a ajuns.
2025 – un an bun pentru retragerea cetățeniei
Retragerea cetățeniei române este reglementată prin Legea Cetățeniei și poate fi solicitată doar în anumite situații bine definite:
- obținerea cetățeniei în mod fraudulos sau prin declarații false,
- condamnarea pentru infracțiuni grave împotriva statului,
- dobândirea ilegală a cetățeniei,
- amenințare pentru securitatea națională
- înrolarea în forțele armate ale unui stat cu care România a rupt relațiile diplomatice sau cu care este în stare de război.
Procesul de retragere este gestionat de Autoritatea Națională pentru Cetățenie, parte din Ministerul Justiției. Cererile sunt analizate de Comisia pentru Cetățenie și, dacă sunt aprobate, persoana vizată este notificată oficial și are dreptul să prezinte documente sau explicații în favoarea sa.
După audiere, indiferent dacă persoana vizată se prezintă sau nu, dacă președintele Autorității Naționale pentru Cetățenie constată îndeplinite condițiile prevăzute de lege, emite ordinul de retragere a cetățeniei române. În caz contrar, respinge cererea.
Consecințele retragerii cetățeniei române sunt semnificative: persoana își pierde toate drepturile legate de cetățenie, inclusiv pașaportul, dreptul de vot și protecția consulară. În plus, dacă nu deține o altă cetățenie, poate deveni apatrid.
Notificările oficiale privind solicitările de retragere a cetățeniei române trimise de Autoritatea pentru Cetățenie sunt publicate în Monitoriul Oficial.
Europa Liberă a analizat toate aceste anunțuri din 2002 încoace.
Retragerea cetățeniei române nu e final de drum
În 2020, SRI a cerut retragerea cetățeniei lui Almashhor Abdulhakim Almostafa, cetățean sirian, acuzat de legături cu grupări teroriste și că ar fi făcut parte din anturajul teroristului Omar Haysam. A obținut-o în aprilie 2021. Almostafa a cerut revocarea ordinului în instanță, iar procesul s-a judecat până în 2023.
Curtea de Apel București a menținut decizia Autorității pentru Cetățenie. Almostafa a solicitat României statutul de tolerat, cerere respinsă de autorități decizie contestată, și acesta, în instanță.
Reclamantul a susținut în fața instanței în 2023 că era cetățean român de aproximativ 27 de ani și că locuia în România de circa 43 de ani. Soția lui, româncă, grav bolnavă, aflată într-o stare de invaliditate severă ca urmare a unui accident vascular cerebral, spunea el, are nevoie de sprijin constant.
Totodată, Almostafa spunea, în favoarea sa, că are copii și un nepot, toți cetățeni români, și că viața lui de familie se desfășura exclusiv pe teritoriul României.
SRI a justificat solicitarea de retragere a cetățeniei prin faptul că Almostafa ar fi cunoscut ca având legături cu grupări teroriste, că le-ar fi sprijinit sub orice formă sau că ar fi săvârșit fapte de natură să pună în pericol siguranța națională.
Emiterea ordinului s-a întemeiat pe o sesizare a Serviciului Român de Informații, bazată pe informații clasificate la nivel „strict secret”, care au vizat acuzații privind un presupus proces de radicalizare și activități de propagandă jihadistă în mediul online, cu referire la organizații precum Al-Qaeda și Daesh, scrie în motivarea instanței de la CAB București.
În acest caz a fost nevoie de un proces la Înalta Curte (ICCJ) pentru ca decizia autorităților să fie devinitivă - sirianul nu a primit regim de tolerat.
În aprilie 2025, SRI l-a declarat persoană indezirabilă și i-a cerut să părăsească teritoriul României. Și această decizie a fost contestată în instanță de Almostafa. Procesul e încă pe rol.
Câte persoane au devenit cetățeni români în ultimii ani?
În 2024, Comisia de acordare a cetățeniei a verificat 62.256 de dosare, conform raportului de activitate depus de Autoritatea Națională pentru Cetățenie (ANC). Dintre acestea, 35.563 au fost aprobate. Nu există, însă, statistici publice cu numărul de persoane care au obținut cetățenia română în ultimii ani.
Europa Liberă a solicitat cifrele la ANC și le vom publica când le vom primi.
Există, însă informații parțiale, în diverse documente oficiale, despre persoanele care au redobândit cetățenia română.
Legea Cetățeniei, din 1991, a fost amendată în 2001 – procedura de redobândire a fost simplificată. După 2002, statul român a adoptat o politică constantă de reparare istorică, care viza cetățenii Republicii Moldova, descendenții foștilor cetățeni români din Basarabia, Bucovina de Nord, sudul Basarabiei, comunitățile din Ucraina, Serbia, Rusia, Kazahstan.
Iar după integrarea României în UE, cetățenia română a venit la pachet cu calitatea de cetățean european.
Cetățenia poate fi redobândită de persoanele care au pierdut-o din motive neimputabile lor (de exemplu, schimbări de frontieră, retrageri colective de cetățenie, emigrare forțată), precum și de descendenții până la gradul II sau III, în funcție de temeiul legal invocat. Procedura nu presupune, în principiu, domiciliul în România și nici renunțarea la cetățenia actuală, fiind permisă dubla sau multipla cetățenie. Cererea se soluționează de către Autoritatea Națională pentru Cetățenie (ANC), pe baza documentelor care dovedesc legătura de cetățenie anterioară și identitatea solicitantului, cu verificări de legalitate și securitate efectuate de instituțiile abilitate,
Sursa - https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/121439
Între 1991 și 2024, peste 850.000 de persoane din Republica Moldova au devenit cetățeni români, conform unor documente depuse la Camera Deputaților și consultate de Europa Liberă România – cei mai mulți au fost în 2011 – aproape 82.000.
Între 2022 și 2025, aproape 4.000 de cetățeni din Federația Rusă au solicitat cetățenia română. 1.900 au și obținut-o.
Cetățeni români pot deveni, datorită unul alt Cetățenia română poate fi acordată, la cerere, unui sportiv străin sau apatrid dacă acesta poate contribui în mod semnificativ la promovarea imaginii României prin performanțe sportive deosebite. Sportivul poate primi cetățenia fără obligația stabilirii domiciliului în România, având posibilitatea să își păstreze domiciliul în străinătate.
Pentru acordarea cetățeniei, sportivul se angajează să reprezinte România în loturile naționale, cu respectarea regulilor federației sportive internaționale relevante, dovedește loialitate față de statul român, are o conduită corespunzătoare și nu reprezintă un pericol pentru ordinea publică sau siguranța națională și își exprimă atașamentul față de România și față de valorile societății românești.
Sursa - https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/121439, și sportivii.
Între 2015 și 2024, 80 de persoane din țări precum Cehia, Africa de Sud, Ucraina, Kenya, Brazilia șamd au primit cetățenia română pe baza acestui articol de lege.
Procesul a fost viciat de falsuri
În 2024 și 2025, polițiștii judiciari din Poliția de Frontieră Română sub coordonarea Parchetului General au făcut 299 de percheziții legate de destructurarea unor rețele care ar fi obținut cetățenia română pentru persoane din Republica Moldova, Rusia și Ucraina, pe baza unor documente false, scrie într-un raport al Ministerului de Interne, depus la Camera Deputaților și consultat de Europa Liberă.
Rețelele, afirmă autoritățile, ar fi funcționat cu implicarea unor funcționari ai statului din Suceava și Botoșani.
În urma perchezițiilor au fost confiscate 8.700 de documente românești „neconforme cu realitatea”, se menționează în același document.
Au fost, însă, și cazuri în care falsurile din documente au fost descoperite înainte de acordarea cetățeniei. În ultimii patru ani sunt 2.168 de astfel de cazuri, conform documentelor oficiale consultate de Europa liberă:
- 2022 - 148 falsuri
- 2023 - 680 falsuri
- 2024 - 664 falsuri
- 2025 - 676 falsuri.
Europa Liberă a cerut informații la Serviciul Român de Informații și la Autoritatea pentru Cetățenie privind cererile de retragere a cetățeniei române. Vom publica răspunsurile când le vom primi.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
