Europa Liberă a discutat cu autorii proiectului și responsabilii de implementarea noilor prevederi pentru a afla cum va avea loc acest proces la mod practic.
Votat cu scandal în prima lectură pe 2 martie, proiectul de lege „privind implementarea considerentelor unor hotărâri ale Curții Constituționale” ce vizează înlocuirea sintagmei „limba moldovenească” cu „limba română” în legislația Republicii Moldova ar urma să fie adoptat în lectura a doua după ce va avea toate avizele necesare.
Deocamdată, lipsesc avizele Guvernului, Centrul Național Anticorupție și a șase din cele nouă comisii parlamentare.
După ce va fi aprobată în lectură finală, legea va intra în vigoare odată cu publicarea în Monitorul Oficial. Ulterior, toate actele normative în vigoare care conțin sintagmele „limba moldovenească”, „limba de stat”, „limba oficială” și „limba maternă” vor fi modificate prin înlocuirea acestora cu „limba română”.
Ce acte vor fi modificate?
Potrivit legislației, în Republica Moldova se adoptă, aprobă sau se emit următoarele categorii de acte normative:
- Constituția Republicii Moldova;
- legile și hotărârile Parlamentului;
- decretele președintelui Republicii Moldova;
- hotărârile și ordonanțele Guvernului;
- actele normative ale autorităților administrației publice centrale de specialitate;
- actele normative ale autorităților publice autonome;
- actele normative ale autorităților unităților teritoriale autonome cu statut juridic special;
- actele normative ale autorităților administrației publice locale.
„În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, autoritățile publice cu competență de adoptare, aprobare sau emitere a actelor normative inferioare legii vor opera modificările ce se impun în sensul prezentei legi”, se arată în proiect.
Schimbări în sute de acte
Solicitată de Europa Liberă, deputata PAS Veronica Roșca, unul dintre autorii inițiativei, a spus că nu se știe exact câte acte normative urmează să fie modificate, dar numărul acestora ar fi „de ordinul sutelor”.
Deputata a precizat că acestea țin de domenii variate, însă, în special, ar fi vorba de prevederi care conțin condițiile pentru depunerea dosarelor ale candidaților la funcții publice, diferitor cereri sau sesizări.
De exemplu, articolul 12 al Legii cu privire la Autoritatea Națională de Integritate prevede că persoanele care vor să obțină funcția de membru al Consiliului de Integritate trebuie să cunoască „limba de stat”.
Veronica Roșca admite că, pentru modificarea legilor, va fi nevoie de „un volum mare de lucru”, dar crede că 30 de zile ar fi un termen rezonabil. În contextul criticilor aduse de opoziție, deputata a ținut să sublinieze că oricine este în drept să atace decizia la Curtea Constituțională poate să o facă.
„Orice lege se prezumă a fi constituțională până nu este verificată constituționalitatea acesteia”, a spus deputata PAS.
Toate sintagmele vor fi introduse manual
Instituția care se va ocupa de aceste substituiri în toate actele normative în vigoare ale R. Moldova, inclusiv în Constituție, este Agenția Resurse Informaționale Juridice.
Șefa Direcției prelucrare și difuzare a actelor juridice din cadrul agenției, Rita Pavalachii, a explicat Europei Libere că angajații Parlamentului prezintă, de obicei, instituției modificările care trebuie făcute în anumite legi.
Ulterior, specialiștii agenției introduc manual aceste modificări în sistemul informațional „Registrul de stat al actelor juridice” (legis.md).
Rita Pavalachii susține că pe acest portal sunt păstrate atât versiunile inițiale ale actelor normative, cât și cele modificate. „Dacă un act a fost modificat de 50 de ori, pe site-ul legis.md veți găsi 50 de versiuni ale acestui act”, a exemplificat reprezentanta agenției.
Potrivit Centrului pentru Resurse Juridice, proiectul nu aduce nicio schimbare din punct de vedere juridic și nu este necesară modificarea Constituției în Parlament cu votul a două treimi din deputații aleși sau prin referendum.
În decembrie 2013, la sesizarea depusă de Partidul Liberal, Curtea Constituțională a constatat că Declarația de independență a R. Moldova, în care limba de stat se numește română, prevalează asupra Constituției din 1994, în care este trecută ca „moldovenească” la articolul 13.
Experții de la Centrul pentru Resurse Juridice precizează că hotărârea Curții Constituționale este obligatorie și trebuia să fie aplicată până în martie 2014.
*Articol de Virginia Nica, Radio Europa Liberă Moldova
