Servicul Român de Informații a împlinit 33 de ani de existență, aniversare sărbătorită cu discreție, așa cum îi șade bine unui serviciu secret. Eduard Hellvig, directorul SRI, a reluat o temă care îl preocupă: legile siguranței naționale în contextul războiului din Ucraina.
La evenimentul de marți au vorbit președintele Klaus Iohannis și directorul SRI, Eduard Hellvig, lucru pe care opinia publică l-a aflat dintr-un comunicat de presă al SRI.
Războiul din Ucraina și provocările acestuia sunt, evident, pe primul loc, iar la acest capitol SRI s-a achitat cu brio. A spus-o și președintele Iohannis, și șeful SRI.
„Serviciul Român de Informații reprezintă o instituție-cheie. SRI contribuie cu informări relevante și oportune în ceea ce privește susținerea intereselor de securitate ale României, precum și în vederea redresării economice, a prevenirii afectării grave a unor sectoare strategice și a valorificării oportunităților de dezvoltare”, este declarația atribuită lui Klaus Iohannis.
„SRI s-a aflat printre vocile care au avertizat în avans, în format aliat, asupra pericolului rus, la fel ca alți parteneri din regiune (…) Ne concentrăm nu doar asupra prezentului, ci și asupra detectării provocărilor care abia se conturează în planul securității și care vor fi perceptibile în anii următori”, afirmă Eduard Hellvig, potrivit comunicatului.
Dar războiul din Ucraina, dincolo de marile si realele probleme de securitate pe care le ridică pentru toate serviciile de informații aliate, este și un bun pretext pentru SRI de a readuce pe tapet teme mai vechi, aflate în centrul preocupărilor sale.
Cum ar fi, de pildă, legile siguranței naționale, subiect care a provocat scandal pe scena publică și îngropat sub un munte de tăcere în ultima periaodă.
„Existența unei legislații clare ne-ar oferi un reper. Și nu doar în sensul în care serviciile de informații primesc instrumente pentru a acționa, ci și în cel în care acestora li se setează limite și li se impun răspunderi”, a spus directorul SRI la evenimentul de aniversare.
Problema e că legile siguranței naționale, mai exact drafturile care au apărut în presă, ofereau SRI instrumente excesive în ce privește drepturile și libertățile omului și „setau limitele” și „răspunderile” în privința acestora foarte jos, așa cum a arătat în repetate rânduri Europa Liberă.
De altfel, Eduard Hellvig nu se referă pentru prima oară la legile siguranței naționale, despre care însuși președintele Klaus Iohannis a admis că au fost scrise de servicii împreună cu „specialiști” de la Cotroceni.
Într-un discurs ținut în octombrie anul trecut în fața studenților de la Universitatea Babeș Bolyai din Cluj, Hellvig spunea că decidenții politici trebuie să se hotărască ce rol vor să atribuie serviciilor de informații.
„Nu putem fi în același timp un fel de pompieri chemați să stingă incendiile provocate de alții și apoi acuzați că le-am stins. Aceasta este de fapt elefantul din încăpere și această discuție nu va putea fi evitată la nesfârșit”, afirma șeful SRI.
În iunie anul trecut, în plin scandal generat de prevederile controversate ale legilor siguranței naționale, șeful serviciilor de informații vorbea despre „virusul periculos al securismului” care bântuie prin societate și care îi face pe oameni să creadă că „în spatele a orice se ascunde un interes obscur și neapărat de rea intenție”, un „proces de intenție fără dovezi”.
Hellvig se referea atunci la cei care criticau drafturile legilor cu pricina, acuzând o întoarcere în trecut fie și numai prin prevederea care obliga cetățenii să colaboreze cu serviciile de informații, scoase de sub control parlamentar.
Și în discursul de acum o zi, Hellvig a reluat tema trecutului SRI, vorbind despre „comparațiile” care se fac cu perioada de dinainte de 1989:
„Din calitatea de director al instituției, pot afirma cu deplină siguranță că, deși reticența poate fi de înțeles până la un punct, a rămâne cantonați în aceasta nu face decât să funcționeze împotriva propriilor noastre obiective ca stat”.
Reticența de înțeles despre care vorbește directorul SRI, care încearcă să acrediteze ideea că instituția este eviscerată de securism, nu se bazează însă pe simple speculații, ci pe fapte concrete.
De exemplu, Asociația Cadrelor Militare în Rezervă, formată din mulți foști ofițeri de rang înalt din Securitate și din SRI, a ridicat la Pitești un monument în memoria „eroilor” Securității. Nu întâmplător Asociația are același slogan ca SRI: „Patria înainte de toate”.
Eduard Hellvig este în mod evident preocupat de soarta legilor siguranței naționale care nu au ajuns nici măcar pe masa Guvernului până în prezent, dar despre care există informații că vor intra în dezbatere în următoarea lună, pentru ca apoi să fie trimise parlamentului.
