Prin această legea ar fi puse în pericol inclusiv „libertatea de exprimare și de asociere în Muntenegru, care este un aliat NATO și candidat la aderarea la UE”, transmite Ambasada SUA în Muntenegru, transmite publicația muntenegreană cdm.me.
Coaliția Pentru Viitorul Muntenegrului (ZBCG) a anunțat în urmă cu două zile că trebuie adoptată de urgență o lege care să reglementeze funcționarea diferitelor agenții străine care, sub masca organizațiilor neguvernamentale, încearcă să influențeze politica externă a statului.
„Organizațiile politice sunt obligate prin lege să-și facă publice finanțele, iar controlul acestora este făcut de Instituția de Audit de Stat (DRI) competentă, iar acest lucru nu este cazul acestor agenții care abuzează de numele de ONG în timp ce injecțiile de milioane de dolari sunt efectuate regulat în bugetele lor. Activitatea noastră politică este în centrul atenției publicului și nu există niciun argument că lucrăm pentru interesele cuiva, cu excepția intereselor alegătorilor și ale cetățenilor din Muntenegru”, se arată în propunerea ZBCG.
ZBCG a spus că doar din cauza lipsei unei legi adecvate, în Muntenegru „nu avem una, ci mai multe ONG-uri care funcționează în afara legii și deasupra legii și care își dau dreptul să dea cu nonșalanță lecții și etichete morale pentru aproape toate instituţiile politice, dar şi de stat”.
„Acele agenții subminează, mint și desfășoară o campanie foarte precisă pentru nevoile clientului străin pentru care lucrează, în timp ce acei clienți au interese concrete legate de influența lor în Muntenegru, care cu siguranță nu sunt interesele și dorințele cetățenilor. Gurile lor sunt pline de finanțele și influența altor oameni, este timpul ca cetățenii din Muntenegru să aibă o perspectivă asupra lor și ca astfel de agenții să fie clar separate de ONG-urile reale al căror scop este să îmbunătățească calitatea vieții cetățenilor și pe care le chemam.â pe numele lor real agenți de influență străină în Muntenegru", spunet ZBCG.
„Adevărata transparență poate veni doar dacă legile și regulile sunt valabile pentru toată lumea. Suntem invitați ca guvern și nu avem nicio îndoială că și opoziția își dorește acest lucru, că politica din Muntenegru ar trebui separată de munca brutală a diverselor agenții. structuri de securitate internațională”, își încheie partidul aflat la guvernare în Muntenegru pledoaria pentru legea agenților străini.
Ambasada SUA subliniază că o astfel de lege ar putea limita spațiul pentru acțiunea civilă, ar putea stigmatiza organizațiile societății civile care lucrează pentru îmbunătățirea vieții cetățenilor muntenegreni și ar putea împiedica activitatea critică a presei independente.
„Aceste elemente sunt extrem de importante pentru toate instituțiile și sistemele democratice”, spune sursa citată.
Ambasada SUA la Muntenegru precizează că nu a văzut detaliile propunerii ZBCG și nu poate comenta despre presupusele asemănări cu Actul de înregistrare a agenților străini din SUA (FARA), din 1938, la care se referă ZBCG.
Atrage atenția însă că documentul în cauză este „în concordanță cu obligațiile internaționale ale Statelor Unite în domeniul drepturilor omului și respectă drepturile la libertatea de asociere, întrunire pașnică și exprimare”.
„FARA nu urmărește să limiteze activitățile organizațiilor societății civile sau ale mass-media”, a conchis Ambasada SUA într-o declarație către CdM.
Legea „agenților străini” a fost introdusă în Rusia în 2012. Inițial se aplica organizațiilor neguvernamentale care primesc resurse financiare și donații din străinătate.
În decembrie 2019, președintele rus Vladimir Putin a semnat o nouă lege care extinde definiția legală a celor care pot fi considerați agenți străini.
Din 2022, această calificare include orice persoană sau grup care primește orice sumă de bani din străinătate – indiferent dacă este vorba de guverne străine, organizații sau chiar cetățeni – și care publică „reportaje și materiale tipărite, audio, audiovizuale sau de altă natură”.
În Kârgâzstan, Georgia, Ungaria și Slovacia sunt în vigoare sau sunt în curs de desfășurare legi privind agenții străini, după modelul Federației Ruse.
Georgia, o țară de aproximativ trei milioane de locuitori, a fost lovită de o criză politică în acest an din cauza adoptării unei legi privind agenții străini, care impune organizațiilor care primesc mai mult de 20% din finanțare din străinătate să se înregistreze ca „agenți străini”.
Ambasadorul Uniunii Europene (UE) în Georgia, Pavel Herčinski, a declarat în iulie anul curent că aderarea Georgiei la UE a fost oprită și că o parte din sprijinul financiar acordat țării a fost înghețat după ce autoritățile georgiene au adoptat o nouă lege care limitează libertățile democratice.
El a spus apoi că liderii UE au luat decizia de a opri procesul în timpul ultimului summit al Consiliului European după ce autoritățile georgiene au adoptat legea privind „influența străină”, în ciuda săptămânilor de proteste ale georgienilor.
În plus, un total de 30 de milioane de euro de sprijin financiar, destinat Ministerului Apărării din Georgia în 2024, a fost înghețat, a declarat Herčinski într-o conferință de presă.
Legea, care a intrat în vigoare în iunie, în ciuda protestelor în masă și a unui drept de veto al președintelui țării, impune presei independente, organizațiilor neguvernamentale și altor grupuri non-profit să se înregistreze ca „agenți străini” dacă primesc mai mult de 20% din finanțarea lor din străinătate.
Opoziția georgiană a denunțat proiectul pe care l-a numit „lege rusească” pentru că Moscova folosește o lege similară pentru a stigmatiza mass-media independente, organizațiile și persoanele care critică Kremlinul, argumentând că adoptarea sa este un semn al influenței rusești în Georgia.
Oficialii UE au condamnat în repetate rânduri legea ca fiind nedemocratică și au spus că ar împiedica calea Georgiei către aderarea la UE.
