Pe mai multe monumente istorice din zona Piața Revoluției din București a fost desenată „Steaua lui David”, simbol folosit în acte antisemite în mai multe orașe din Europa, mai ales după declanșarea războiului dintre Israel și Hamas.
Anul trecut, un cuplu de cetățeni din Republica Moldova a fost arestat pentru că a desenat „Steaua lui David” în mai multe locuri din Paris.
Astfel de incidente au fost relatate și în Germania.
Acest simbol, alături de alte cuvinte obscene și mâzgălituri, au apărut în noaptea de marți spre miercuri, 9-10 ianuarie, și pe monumentele istorice din Centrul Capitalei.
Miercuri, poliția s-a autosesizat, iar angajații de la primărie au început să curețe monumentele.
Printre monumentele mâzgzălite cu cuvinte obscene este și Biserica Kretzulescu, unul dintre cele mai valoroase lăcașuri de cult cu arhitectură brâncovenească (secolul XVIII) din România.
Joi, la prânz, pe zidurile clădirii, dar și pe piatra de pe trotuar, se vedeau cuvinte precum „p*** prințului”, „xeron”, „legea e divină”.
Un muncitor care curăța piatra naturală din jurul monumentului istoric ne-a spus că nu știe cine a făcut așa ceva.
Peste drum, la „Memorialul Renașterii”, ridicat în memoria victimelor Revoluției române din 1989 și unde sunt scrise numele celor care au murit în zilele Revoluției – toate monumentele au fost mâzgălite cu „steaua lui David”, floricele și linii.
Muncitorii trimiși de primărie reușiseră joi la prânz să curețe mare parte din mâzgălituri. I-am întrebat și pe ei dacă știu cine au fost vandalii.
„Nu știm cine e. Dar a vandalizat toate bisericile de la Kretzulescu la Sf. Vineri”, ne-a spus unul dintre muncitori.
Direcția Generală de Poliție a Municipiului București a comunicat că, pe 10 ianuarie, a reținut un bărbat de 35 de ani pentru profanarea lăcașurilor sau obiectelor de cult.
Dragoș Mihai Neațu a fost reținut pentru 24 ore, urmând să fie prezentat magistraților. El a explicat jurnaliștilor de la Știrile ProTV că a comis acest gest pentru „a repara onoarea ordinului masonic, care a fost trădat și furat”.
Poliția a mai spus că cercetările sunt continuate de către Serviciul de Investigaţii Criminale, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1.
Dacă va fi găsit vinovat, individul poate fi condamnat pentru profanarea lăcaşurilor sau obiectelor de cult şi distrugere. Pedeapsa maximă pentru această infracțiune este de doi ani de închisoare.
Întrebat de Europa Liberă, Csaba Asztalos, președintele Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, spunea joi după-amiază că instituția nu deschisese o investigație în acest caz.
Europa Liberă a stat de vorbă cu doi arhitecți despre acest incident.
Dincolo de actul de vandalism în sine, aceștia au atras atenția că ștergerea graffiti-ului de pe monumentele istorice ar trebui făcută cu mare grijă de către autorități.
Arhitecta Irina Iamandescu, director adjunct la Direcția Monumente istorice de la Institutul Național al Patrimoniului, spune că toată zona centrală a Bucureștiului este clasată monument istoric de tip sit urban.
„Noi ar trebui să avem toată zona centrală și, în general, capitala țării, supravegheată video. Acest incident cu monumentele ar justifica o astfel de investiție. Să păzești fiecare monument ar fi un pic cam mult”, spune Irina Iamandescu.
Arhitecta își amintește că, după ce ani la rând „Monumentul Eroilor din Decembrie 1989” din Piața Universității a fost vandalizat, se instalase în apropiere o cabină de pază plătită de primărie.
„Reglementare în domeniu există numai pentru monumentele din Patrimoniul UNESCO, în rest responsabilitatea pentru pază e a proprietarilor și a primăriei”, mai spune arhitecta.
Irina Iamandescu arată că ștergerea unui monument istoric vechi de 300 de ani precum Biserica Kretzulescu înseamnă, de fapt, o operațiune de restaurare.
„Dacă graffiti e pe gresia contemporană se poate curăța mecanic cu anumite substanțe. Dacă e pe monumentul istoric e mult mai complicat și nici nu e recomandat să se curețe după cum consideră cineva bine intenționat, dar nu specializat. Trebuie văzut de către specialiști cât de grav este și care sunt metodele ca să fie afectat minim monumentul istoric”, precizează arhitecta.
Ștefan Bâlici, președinte al Ordinului Arhitecților, spune că problema graffitiului e foarte gravă și răspândită.
„Dar e mult spus graffiti. Sunt pur și simplu mâzgăleli fără niciun fel de noimă, nu are de-a face cu arta. Trebuie supraveghere video și folosite imaginile pentru a fi identificat și sancționat cel care a făcut așa ceva. Să suporte toate costurile remedierii, și atunci sigur se va mai diminua fenomenul ăsta extrem de răspândit”, a mai spus Ștefan Bâlici.
Arhitectul susține că eliminarea vopselelor care pătrund în porii tencuielilor sau ai cărămizii nu e deloc ușoară.
„Poate să însemne și retencuiri parțiale și este clar că e o afectare a substanței istorice a monumentului. Nu-i simplu. Costă mult și durează”, arată Ștefan Bâlici.
Purtătorul de cuvânt al Bisericii Ortodoxe Române Vasile Bănescu, a scris pe Facebook că vandalizarea bisericilor cu grafitti ar fi putut trece neobservată, dacă „mesajele nu ar fi fost deliberat sacrilege prin asocierea pornograficului şi satanicului cu spaţiul sacru în care se oficiază Taina Sfintei Liturghii”.
„Fanaticii progresismului anticreştin, fie ei şi de cartier, care îşi aleg ca ţintă instituţiile rămase fidele valorilor morale şi culturale stabile, fără de care o societate se destramă, dar pe care ei au fost învăţaţi să le perceapă ca opresive (familia, şcoala, Biserica), fac ceea ce le dictează ideologia lor incontinent «revoluţionară»: vandalizează, profanează, expectorează mesaje injurioase, mărşăluiesc pe străzi [...]”, a scris Vasile Bănescu, pe Facebook.
