Bun găsit,
Iată știrile zilei:
- Premierul Marcel Ciolacu a prezentat în Parlament noul pachet de măsuri fiscal-bugetare. Opoziția are la dispoziție trei zile să depună o moțiune de cenzură.
- În jur de 30.000 de etnici armeni au plecat din regiunea Nagorno-Karabah în ultimele zile, după ce enclava a intrat sub controlul Azerbaidjanului. SUA reclamă violențele asupra civililor.
- Germania va impune controale la punctele de trecere a frontierei cu Polonia și Cehia, din cauza numărului mare de cereri de azil politic primite în ultima perioadă.
Controversele măsurilor fiscal-bugetare
„Astăzi, se termină cu șmecheria”, a fost mesajul colocvial transmis ieri de la tribuna Parlamentului de premierul Marcel Ciolacu.
Prim-ministrul și-a asumat în fața deputaților și senatorilor controversatul pachet de măsuri fiscal-bugetare, care crește taxele și impozitele impuse companiilor, în special celor cu cifre de afaceri foarte mari.
Colegii de la HotNews sintetizează cele mai importante schimbări: de la taxa de 1% pentru companiile cu cifră de afaceri de peste 50 de milioane de lei, până la cea de 2% impusă băncilor, sau impozitul suplimentar de 0,5% pentru companiile de petrol și gaze.
Premierul Marcel Ciolacu nu a ratat în discursul său nici câteva dintre cele mai dureroase teme pentru societate, cum ar fi inechitatea fiscală sau ineficiența aparatului birocratic. Dincolo de discurs, însă, criticile aduse noului pachet nu mai contenesc să vină.
Opoziția, de pildă, se alătură unor analiști și reclamă că măsurile vor răni economia românescă. Șeful USR, Cătălin Drulă, spune că se pregătește să conteste legea la Curtea Constituțională.
De altfel, în avizul pe care însuși Guvernul – prin Ministerul Justiției – l-a dat proiectului, sunt prezentate câteva vulnerabilități de constituționalitate, dezvăluie Europa Liberă.
Ce efecte concrete va avea asupra aparatului bugetar noua lege? Rămâne de văzut. Iată două exemple, culese din revista presei de astăzi.
Europa Liberă scrie că șefii șefii de la BNR, Eximbank sau ASF vor rămâne cu salariile lunare de zeci de mii de lei; Adevărul relatează că sportivi de top angajați la stat, precum cea mai bună handbalistă a lumii, Cristina Neagu, nu vor mai putea fi primi salarii mai mari decât dublul indemnizației unui președinte de consiliu județean.
În cazul handbalistei de la CSM București, ar însemna o reducere de la 20.000 la 6.000 de euro pe lună. Va mai rămâne Cristina să joace în România?
Înainte să trecem la următoarele subiecte, să nu uităm de amendamentul „pierdut” care a circulat, ieri, pe grupurile de WhatsApp ale politicienilor. Cineva – nu e clar cine – ar fi vrut să adauge pachetului fiscal-bugetar și prevederea privind naționalizarea pilonului doi de pensii, adică peste 100 de miliarde de lei cotizate de angajații români.
Amendamentul nu a trecut, însă intenția e de ținut minte.
Exodul din Nagorno-Karabah
În jur de 30.000 de etnici armeni fugiseră până aseară din regiunea Nagorno-Karabah, pe care Armenia a capturat-o săptămâna trecută. E vorba de un sfert din populația de etnie armeană a enclavei.
Exodul din regiune continuă; BBC scrie că sute de mașini se aflau în coloană pe singurul drum care duce înspre Armenia. Etnicii armeni nu au încredere în promisiunile autorităților azere că sunt în siguranță.
Explozia de luni de la o stație de carburant, despre care scriam ieri fără a prezenta un bilanț al victimelor, a ucis cel puțin 68 de persoane; alte 300 de fost rănite și 105 date dispărute.
Un înalt oficial american în domeniul umanitar, Samantha Power, a declarat că Azerbaidjanul a blocat accesul observatorilor internaționali în regiunea separatistă. Ea a spus că a primit „rapoarte foarte îngrijorătoare de violență împotriva civililor”.
Colegii mei de la serviciul armean al Europei Libere prezintă povestea unui copil de doar două săptămâni care se află printre refugiați.
În Rusia, Ministerul Apărării a publicat o filmare nedatată în care apare comandatul Flotei de la Marea Neagră a armatei ruse. Imaginile au fost publicate în contextul în care Ucraina a susținut luni că generalul Viktor Sokolov a fost ucis în urma unui atac în Peninsula Crimeii a forțelor ucrainene.
The Guardian scrie că dronele kamikaze iraniene folosite în cele mai recente atacuri asupra orașelor ucrainene au componente produse în Europa. Informația a fost transmisă de Kiev aliaților săi occidentali printr-un document secret.
Dilema politicilor verzi
Din Politico vă recomand o analiză despre o dilemă la nivel european: cum să fie implementate politicile „verzi”, de reducere a emisiilor de carbon, în așa fel încât măsurile – unele nepopulare – să nu deranjeze votanții.
Această îngrijorare există de la Berlin, până la Londra sau Paris, pe fondul ascensiunii unor partide de extremă dreaptă, care au renunțat la tema desprinderii țării lor de UE, și critică politicile climatice, despre care spun că afectează cetățeanul de rând.
Tot în Politico, o știre pe surse: Ministrul german de interne Nancy Faeser va anunța astăzi controale temporare la granițele Germaniei cu Polonia și Republica Cehă, în încercarea de a reduce afluxul de solicitanți de azil.
Din China: președintele Evergrande, cel mai îndatorat dezvoltator imobiliar din lume, este supravegheat de poliție, în contextul în care compania se află în pragul lichidării.
Alte subiecte:
- Asumări, moțiuni, guverne demise. Scurtă istorie ilustrată a jocului politic care poate duce la demiterea guvernului. – Europa Liberă
- Proiectele de inteligență artificială sunt tot mai multe și mai îndrăznețe, însă tot firma lui Sam Altman vine cu inovațiile cele mai apetisante. – Mindcraftstories
- Parlamentarii din SUA îl îndeamnă pe șeful SEC să aprobe „imediat” un ETF Bitcoin. - CoinDesk
Așteptăm mesajele voastre la adresa de e-mail treiminute@rferl.org și pe paginile noastre de Facebook și Instagram.
Podcastul Europa Liberă SmartJob este pe Spotify, Apple Podcast și Google Podcast.
Să avem o săptămână excelentă!
Ionuț
